Actualitate
Africa de nord trăieşte „momentul 1989”
Egiptul este în stare de asediu, protestele paşnice începute marţi au degenerate în conflicte violente. Zeci de mii de egipteni au ieşit în stradă de la începutul manifestaţiilor anti-guvernamentale de o amploare fără precedent, cerând demisia dictatorului Hosni Mubarak. Chiar dacă pe alocuri armata a fraternizat cu manifestanţii, de la începutul protestelor peste 110 egipteni au murit în confruntările cu forţele armate, potrivit Mediafax. Chiar dacă viitorul său pare sumbru, Mubarak, aflat la putere de 29 de ani, face eforturi pentru a se menţine la putere, anunţând reforme sociale şi formarea rapidă a unui nou guvern, după ce a cerut sprijinul armatei pentru a menţine ordinea după o săptămână de manifestaţii soldate cu peste 110 morţi şi 2.000 de răniţi.
Comunitatea internaţională şi-a exprimat îngrijorarea, preşedintele american, Barack Obama, cerându-i lui Mubarak “să ia măsuri concrete pentru a-şi îndeplini promisiunile” şi “să se abţină de la folosirea violenţei împotriva manifestanţilor paşnici”. Însă promisiunile sale nu i-au impresionat pe manifestanţi, care au ieşit din nou în stradă la finele săptămânii trecute, scandând “Mubarak, pleacă!” sau “Cel care iubeşte Egiptul nu distruge Egiptul” şi rupând portretele ale liderului în vârstă de 82 de ani. Armata, adevărată coloană vertebrală a regimului, a fost chemată în ajutorul poliţiei, depăşită de amploarea protestelor, iar restricţiile de circulaţie decretate la Cairo, Alexandria şi Suez, au fost extinse începând de sâmbătă. Manifestanţii s-au adunat sâmbătă în piaţa Tahrir, situată în centrul oraşului şi în apropierea mai multor clădiri oficiale, în timp ce zona este survolată de elicoptere.
Viitor sumbru pentru Egipt
În momentul de faţă ţara este cuprinsă de haos, autorităţile anunţând că peste 5000 de deţinuţi din mai multe închisori egiptene au evadat în ultimele zile. Mai mult, conform serviciilor de securitate egiptene, 60 % dintre posturile de poliţie din întreaga ţară au fost incendiate, inclusiv 17 secţii din Cairo. Serviciile de telefonie mobilă, suspendate vineri, au redevenit parţial operaţionale sâmbătă dimineaţă, însă accesul la Internet este blocat în continuare. Pentru a restabili ordinea, preşedintele Mubarak a cerut guvernului să-şi prezinte demisia şi a numit un vicepreşedinte, primul de când se află la putere. Chiar şi aşa, protestatarii sunt în continuare nemulţumiţi, cerând liderului statului să părăsească Egiptul, la fel cum a făcut şi dictatorul Tunisiei, Ben Ali, în urmă cu câteva săptămâni. Agenţiile de presă relatează că manifestaţiile au căpătat amploare în urma îndemnurilor postate pe reţelele de socializare sau bloguri, dar şi la îndemnul imamilor, liderii religioşi musulmani. În momentul de faţă SUA, dar şi celelalte puteri occidentale se tem ca manifestaţiile să nu capete amploare şi mai mare, iar rezultatul acestora să fie asemănător cu cel înregistrat în urma revoluţiei islamice din 1979 din Iran, atunci când republica din Orientul mijlociu s-a transformat din aliat, în opozant al SUA. Mai mult, nici Israelul nu vede cu ochi buni manifestaţiile, în condiţiile în care Egiptul este singurul său aliat în zonă, relaţiile de prietenie stabilite pe vremea preşedintelui Sadat fiind posibil să se năruie dacă Egiptul s-ar transforma dintr-o republică laică, într-una islamista, pe modelul Iranului.