monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Invenţie revoluţionară pentru reducerea poluării, prezentată la Salonul de Inventică din Cluj-Napoca

Problema poluării devine presantă la nivel global, cu atât mai mult cu cât anul trecut s-a consemnat cea mai ridicată temperatură globală. Cine ar fi crezut că rezolvarea ar putea să vină de la nişte români?

O echipă formată din trei cercetători, printre care se află şi reprezentanţi ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, a inventat o instalaţie de îndepărtare a dioxidului de carbon din gazele reziduale, practic un filtru care se poate ataşa la coşurile fabricilor pentru a reduce cu 90% concentraţia de CO2 emisă în atmosferă. Proiectul a fost prezentat la Salonul de Inventică ProInvent care a început la Cluj-Napoca şi durează până vineri, 24 martie.

Motivaţia stă în amploarea pe care o ia fenomenul încălzirii globale, potrivit profesorului Vasile Hotea, unul dintre cercetători, iar problema în sine este atât de serioasă încât ar trebui angrenată în rezolvarea ei toată mişcarea academică.


“Schimbările climatice, încălzirea globală, ar trebui să ne preocupe pe toţi, dacă noi nu ne gândim la aspectul acesta, care putem să dăm o soluţie viabilă, atunci cine? Fiecare dintre inventatori, cercetători, cadre didactice ar trebui să fie preocupat de aspectul acesta, date fiind fenomenele din ultimii ani”, explică perofesorul pentru Monitorul de Cluj.

Implementarea mai grea decât inventarea

Deşi invenţia datează din 2012, iar anul trecut a fost şi brevetată de OSIM, încă este în fază de experiment, iar cercetătorii caută metode de a o implementa, prima dată la scară mică.


“Faza este de model experimental, am făcut instalaţia în laborator, cu un tub de CO2, am introdus un anumit procent care să fie apropiat de cel din gazele tehnologice care rezultă dintr-un proces tehnologic şi am calculat eficienţa de reţinere, cu o relaţie simplă şi am ajuns la 90% reţinere, un procent foarte bun. Acum caut un IMM unde să pot implementa proiectul. Instalaţia nu e scumpă. Trebuie făcută la scară pilot şi apoi construită la scară industrială, să vedem dacă se reproduc rezultatele”, adaugă Vasile Hotea.

Marile industrii ar putea fi păstrate

Potrivit acestuia, implementarea ar fi o soluţie de salvare atât a mediului, cât şi a marilor fabrici poluatoare.


“Spre exemplu, uzinele mari din Baia Mare s-au închis, uzina de plumb, de cupru, iar instalaţia e o soluţie pentru a păstra astfel de fabrici. În industria chimică, metalurgică, fabricarea cimentului, centrale termoelectrice, peste tot sunt emisii de CO2. Cei mai mari poluatori cu CO2 sunt fabricile de ciment, după cum am văzut în literatura de specialitate, ele sunt răspunzătoare cu 11% din total CO2 emis în atmosferă. Instalaţia trebuie construită înainte de coşul de fum şi proiectată la o capacitate pentru volumul de gaze care rezultă din procesul respectiv”, detaliază cercetătorul.

Cum e construită instalația?

Invenția se referă la un procedeu de îndepărtare a dioxidului de carbon din gaze reziduale. lnstalația, conform invenţiei, este constituită în principal dintr-un scruber centrifugal, un rezervor de stocare și preparare a soluţiei de carbonat de sodiu și potasiu, pulverizată printr-o diuză de constructie specială, un condensator pentru pentru fluxul de vapori bogat în CO2, o coloană de desorbţie cu rol de regenerator a solventului și un condensator în care fluxul de vapori bogat în CO2 din coloana de desobrţie este condensat, uscat în turbina cu abur și stocat.


Altă idee, de această dată de la Cluj

O altă invenție, de data aceasta prezentată de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai, ar putea ajuta cercetătorii să monitorizeze, de la distanță, cu ajutorul unui telefon mobil, experimentele din laborator. Invenția poate fi utilă mai ales în cazul experimentelor care durează foarte multe ore.

“Reacția durează foarte mult timp, cam 22 de ore, și atunci trebuie să monitorizăm în continuu parametrii. Am luat un senzor de PH și unul de temperatură și putem să facem monitorizarea on-line, de pe smartphone sau de pe un laptop. Am creat softul și am pus aici într-o cutie tot ce ne trebuia — o placă de bază care primește informațiile, citește parametrii de la reacție și îi poate transmite mai departe, cu ajutorul netului, în cloud, de unde putem citi datele“, a spus Szabo Robert, de la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică.


Firmele, reticente la inovaţie

Președintele salonului Pro Invent, Radu Munteanu, a declarat, la rândul său, că studii europene arată că un procent foarte mic din companiile românești pun accent pe inovație, iar atunci când o fac se lovesc de un climat dificil, care nu le permite să realizeze cu ușurință schimbări inteligente.

“83 la sută din firmele românești sunt non-inovative. Există măsurători europene care se ocupă de aceste lucruri, în fiecare țară. Asta ce ne spune? Că lucrurile noi presupun un efort suplimentar, investiții. Ori economia noastră nu are potențialul necesar de a investi în nou. Avem invenții foarte bune, mulți lucrează pentru companii străine, brevetează în exteriorul României, dar această chestiune nu a fost încurajată așa cum trebuie“, a declarat Radu Munteanu, fost rector al UTCN.