Clujul plăteşte o avere să intre în clubul select al oraşelor europene. De ce nu va ajunge oraşul de pe Someş la nivelul Vienei, oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din lume 8 ani la rând

Primăria Cluj-Napoca a primit oficial invitaţia de a adera la Eurocities, reţeaua marilor oraşe europene, iar pentru aceasta consilierii locali vor aproba marţi în şedinţă plata unei cotizaţii anuale de 16.000 de euro.

Şi la acest capitol, Clujul a pierdut în faţa Timişoarei şansa de a fi singurul oraş din România prezent în Eurocities, oraşul de pe Bega fiind în prezent singurul oraş din România membru cu drepturi depline în această reţea.

Eurocities este o organizaţie neguvernamentală europeană care reuneşte peste 130 de oraşe metropolă din peste 30 de state europene. Oraşele membre Eurocities sunt oraşe care au o dimensiune internaţională, o populaţie peste 250.000 de locuitori şi sunt un important centru regional.

„Calitatea de membru Eurocities oferă municipiilor recuoaşterea lor ca centre regionale importante. Cluj-Napoca a primit invitaţia de a deveni membru în clubul oraşelor europene ca o recunoaştere a nivelului atins de municipiul nostru în ultimii ani în implementarea standardelor europene la nivelul guvernării locale. Considerăm că beneficiile aduse de statutul de membru al reţelei Eurocities sunt de lungă durată şi au impact asupra dezvoltării durabile a oraşului. Prezenţa în cadrul acestei reţele, alături de cele mai importante oraşe din statele membre UE, aduce în primul rând un plus de imagine şi îi oferă oportunitatea de a fi un oraş activ la nivel european alături de marile oraşe europene. De asemenea, vom fi conectaţi la toate marile evenimente europene”, se arată în proiectul care va fi votat mâine de consilieri.

Ce are ...

Comisia Europeană a dat publicității în 2016 Eurobarometrul cu privire la percepția calității vieții urbane. Cercetarea a avut la bază 40.000 de interviuri realizate în mai și iunie 2015 în 79 de orașe și patru aglomerații urbane din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Din România, figurează în studiu Bucureștiul, Clujul și Piatra-Neamț.

Au fost evaluate climatul politic, social şi economic, serviciile de îngrijire medicală, posibilităţile de formare profesională şi cele de petrecere a timpului liber, infrastructura, reţeaua de transport public, serviciile de distribuţie a energiei electrice şi a apei, dar şi disponibilitatea bunurilor de consum, de la alimente până la maşini şi  condiţiile de mediu, de la spaţiile verzi până la poluarea aerului.

Potrivit Eurobarometrului, Clujul a înregistrat cea mai mare creștere a optimismului cu privire la piața muncii. Astfel, doar în 14 orașe mai mult de 50% din respondenți au afirmat că este ușor să îți găsești un loc de muncă, pe primele trei locuri fiind Praga (72%), Cluj (67%) și Munchen (62%). Tot la acest capitol, Clujul are una dintre cele mai mici proporții de respondenți care au indicat șomajul ca fiind printre cele mai importante probleme ale orașului, cu 19 procente.

Liderul ospitalității. La fel ca în 2012, Clujul este pe primul loc în ceea ce privește percepția cu privire la prezența străinilor. Concret, 91% dintre clujenii chestionați au fost de acord cu afirmația că prezența strănilor este un lucru bun pentru oraș. Același procent a fost înregistrat în Cluj și în 2012. La întrebarea dacă străinii sunt bine integrați, cle mai mari niveluri de acord sunt în  Zagreb (77%) și Cluj (73%).

...şi ce nu are Clujul

Cele mai mari probleme cu care se confruntă clujenii: sănătatea, drumurile și școala.

Întrebați care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă orașul lor, 55% dintre clujeni au indicat sistemul de sănătate, 47%, infrastructura rutieră, iar 39%, educația. În 2012, cele mai mari probleme ale orașului erau identificate ca fiind, sistemul de sănătate (58%), infrastructura rutieră (38%) și șomajul (34%).

Eurobarometrul arată că în ceea ce priveşte spațiile publice, Clujul stă foarte prost la capitolul satisfacţie, cu un grad de mulțumire de 70%. Autorii studiului remarcă scăderea cu 7% a nivelului de satisfacție cu privire la acest aspect, față de 2012.

În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, clujenii spun că aceasta este prea scumpă. Doar o treime (34%) din clujeni cred că poți găsi un spațiu locativ de bună calitate la un preț rezonabil, la ei în oraș, față de 2012, când procentul era de 49%.

Clujul se plaseasă pe locul 10 pe plan european, după Zurich, Oviedo, Munchen, Aalborg, Groningen, Copenhaga, Stockholm, Helsinki și Reykjavik din punct de vedere al siguranţei în oraş.

De asemenea, Clujul nu stă bine nici la capitolul curăţenie în oraş, poluare şi se mai confruntă şi cu lipsa spaţiilor verzi.

Clujul are o problemă şi la capitolul cultură: muzee închise sau săli de concerte prea puţine.

Cu privire la calitatea generală a vieții, Clujul se află pe locul 15, cu 96% dintre cei chestionați fiind parțial sau total de acord cu afirmația „sunt mulțumit să trăiesc în acest oraș”. Înaintea Clujului se află oraşe ca Zurich, Oslo, Belfast, Vilnius, Hamburg, Cardiff, Stockholm, Munchen, Leipzig sau Copenhaga.

Cea mai mare lovitură: transportul public, nefrecventabil

Clujul are una dintre cele mai mare rate de răspuns cu „nu știu” (18%) la întrebarea cu privire la gradul satisfacție legat de transportul public, și doar 69% s-au declarat mulțumiți sau parțial mulțumiți, proporție care plasează Clujul în jumătatea inferioară a clasamentului. De altfel, doar 37% dintre clujeni au spus că folosesc cel mai des transportul public ca metodă de deplasare în oraș. La polul opus, locuitorii din Paris, folosesc cel mai des transportul în comun (80%), urmați de cei din Viena (73%) și Zurich, (70%).

Să ne mutăm toţi în Viena

Pentru a opta oară consecutiv, Viena, capitala Austriei, este, la nivel mondial, oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii. Motivul care entuziasmează milioanele de vizitatori ai Vienei este confirmat pentru a opta oară consecutiv de un renumit studiu comparativ internaţional cu privire la calitatea vieţii din marile oraşe: Viena este în top pe toate planurile. Au fost evaluate climatul politic, social şi economic, serviciile de îngrijire medicală, posibilităţile de formare profesională, infrastructura, reţeaua de transport public, serviciile de distribuţie a energiei electrice şi apei. Au fost comparate ofertele de petrecere a timpului liber de tipul restaurantelor, cinematografelor, oferta de activităţi sportive, disponibilitatea bunurilor de consum de la alimente până la maşini, condiţiile de mediu de la spaţiile verzi până la poluarea aerului.