Deficit de asistente medicale

Mai mult de jumătate din angajaţii spitalelor din România consideră că locul lor de muncă se confruntă cu un deficit de personal, arată rezultatele unui studiu realizat de Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Din datele unui studiu realizat de sindicatul Federaţia Solidaritatea Sanitară reiese că 56% dintre respondenţi consideră că locul lor de muncă se confruntă cu un deficit de personal, cea mai mare lipsă de personal fiind în spitalele judeţene.

Rezultatele cercetării sunt confirmate şi de conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj care se confruntă cu deficit de personal mediu şi auxiliar, adică asistente medicale, infirmiere, femei de serviciu.

„Dacă la medici nu avem probleme, ne confruntăm însă cu un deficit de personal mediu şi auxiliar. De trei ani de când avem posturile blocate, am avut pensionări, persoane care au plecat voluntar şi nu am mai putut angaja alţii în locul lor”, a explicat Cristiana Ciortea, managerul SCJU Cluj.

Potrivit conducerii Spitalului Judeţean, personalul mediu din toate clinicile aflate în subordinea SCJU Cluj este acoperit 70%, iar cel auxiliar sub 60%.

Cristiana Ciortea a mai spus că anul acesta nu este nicio speranţă să facă noi angajări deoarece posturile rămân blocate în continuare.

Salariile prea mici, cauza plecărilor

Potrivit rezultatelor cercetării, 30% din participanţii la studiu cred că principala cauză care determină lipsa de personal o constituie bugetul in-suficient al unităţii, ceea ce determină imposibilitatea unităţilor de a angaja personal. Conform răspunsurilor participanţilor la cercetare, a doua mare cauză a deficitului de personal o constituie salariile prea mici care conduc la plecarea de bunăvoie a salariaţilor către locuri de muncă mai bine plătite, 36,31% dintre respondenţi indicând această situaţie.

„Deficitul de personal intervine de fapt pe conjugarea celor două cauze menţionate anterior, respectiv bugetul insuficient şi plecarea personalului, la care se adaugă mecanismele instituţionale deficitare, în special faptul că posturile sunt blocate, situaţie indicată de 54,2% dintre respondenţi”, declară realizatorii studiului.

Cei care rămân sunt supraîncărcaţi

Reprezentanţii Federaţiei Solidaritatea Sanitară consideră că „având în vedere procentajul ridicat care indică posturile blocate în urma plecării colegilor, putem presupune că sarcinile sunt preluate de către angajații rămaşi şi volumul de muncă este ridicat, ceea ce conduce la creşterea stresului angajaţilor şi a responsabilităţilor”.

62,7% dintre repondenţi arată că deficitul de personal, intervenit îndeosebi prin plecarea colegilor, are drept consecinţă o sporire a sarcinilor de serviciu care, la rândul ei, poate conduce la scăderea calităţii serviciilor medicale.

Relizatorii cercetării conchid că deşi nu sunt remuneraţi suplimentar şi sunt supuşi uneori la prelungirea programului de lucru, angajaţii secţiilor unde există personal plecat sunt nevoiţi să suplinească funcţiile acestora şi să îndeplinească mai multe sarcini simultan.