Performanță managerială marca Alin Tişe: CLUJ ARENA, datorii de 26 milioane lei, din care 15 milioane lei către Primăria lui Boc; cheltuielile de anul trecut au fost de 10 ori mai mari decât veniturile!

La finalul anului 2014, Curtea de Conturi a stabilit că societatea Cluj Arena SA ar fi trebuit să achite încă de de la înfiinţare taxa pe clădiri şi a calculat o restanţă de peste 5 milioane lei. După ce a pierdut toate procesele prin care a contestat concluzia Curţii de Conturi, Cluj Arena SA a fost scoasă din joc, iar administrarea stadionului a fost preluată de Consiliul Judeţean. Asta s-a întâmplat în octombrie 2016, iar CJ Cluj a anunţat la acel moment că va fi creată o nouă structură în cadrul instituţiei, care se va numi “Direcţia de Administrare şi Exploatare a stadionului Cluj Arena“.

Deşi firma înfiinţată de Consiliul Judeţean nu mai avea niciun rol şi s-a anunţat încă din octombrie 2016 că va intra în faliment, cererea de aplicare a Legii 85/2014 a fost depusă abia pe 26 iunie 2017, întârziere care lasă loc la întrebări de genul “ce şmenuri s-au făcut între timp?“, scrie supervizor.ro.

Probabil intenţionat, pentru a mai tergiversa deschiderea procedurii de faliment (în interesul cui?), Cluj Arena SA – reprezentată legal prin preşedintele Consiliului de Administraţie, Rareş Petru FERDEAN (36 de ani) – a depus cererea fără a achita taxa de timbru, de 200 lei. La primul termen de judecată, din 28 iunie 2017, judecătorul sindic Ancuţa PAVELESCU de la Tribunalul Specializat Cluj nu a respins cererea, ca urmare a neachitării taxei, aşa cum ar fi fost normal/corect, ci a pronunţat o amânare cu precizarea că “se citează debitoarea cu menţiunea de a achita taxa de timbru în cuantum de 200 lei sub sancţiunea anulării cererii de deschidere a procedurii ca netimbrată”.

Surprinzător este şi faptul că amânarea a fost “super-generoasă”, următorul termen de judecată fiind fixat tocmai pe 23 august. Asta în condiţiile în care Legea 85/2014 spune aşa:

Cererea debitorului se va judeca de urgenţă, în termen de 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea parţilor

În documentaţia depusă la Dosarul nr.443/1285/2017, Cluj Arena SA precizează că “se află în stare de insolvenţă iminentă, întrucât fondurile băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile în sumă de 15.115.085,46 lei, către bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, a sumei de 10.834.612,82 lei, reprezentând TVA ajustare clădire, către bugetul de stat“. Din această exprimare se înţelege că datoriile către cele două bugete (local şi de stat) sunt de aproape 26 milioane lei.

Primăria lui Boc a luat o ţeapă de 15 milioane lei… de la Consiliul Judeţean

În încercarea de a justifica datoria către bugetul local, debitoarea spune următoarea poveste:

Prin Decizia nr.55/24.11.2014 emisă de Curtea de Conturi a României, s-a stabilit în sarcina debitoarei obligaţia declarării, înregistrării şi achitării pentru perioada 2011-2014 a taxei pe clădiri datorată pentru clădirile primite în administrare aparţinând domeniului privat al judeţului Cluj, fiind prejudiciat bugetul local cu suma de 5.659.216 lei, din care suma de 4.249.291 lei taxa pe clădiri şi 1.409.925 lei majorări de întârziere aferente, precum şi suma de 148.439 lei, reprezentând taxa pe teren în suma de 111.773 lei şi majorări de întârziere în suma de 36.666 lei, reprezentând impozit pe teren.

Ca urmare a Deciziei Curţii de Conturi, au fost întreprinse de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca demersurile pentru recuperarea debitelor stabilite în sarcina societăţii prin emiterea deciziilor de impunere aferente atât perioadei 2011-2014, cât şi perioadei următoare 2015-2017 şi ulterior ale titlurilor executorii aferente, astfel că în prezent Cluj Arena SA datorează cu titlu de impozite pe teren şi clădire (inclusiv majorări si penalităţi), suma de 15.115.085,46 lei, astfel cum rezultă din Notificarea privind obligaţiile fiscale restante eliberată de Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Venituri de un milion şi cheltuieli de 10 milioane

Anul trecut, Cluj Arena SA a avut venituri totale de 1.087.782 lei şi cheltuieli de 10.754.888 lei, iar în 2015 a raportat venituri de 1.033.888 lei, în timp ce cheltuielile au fost de “numai” 7.363.770 lei. La venituri de un milion de lei pe an, este clar că nu poţi achita restanţe de 15 milioane lei, plus taxa anuală (curentă) pe clădiri.

Cu toate acestea, Cluj Arena SA susţine că “a întreprins toate pârghiile legale pentru remedierea situaţiei financiare a societăţii, inclusiv prin iniţierea cu bună-credinţă a negocierilor cu creditoarea municipiului Cluj-Napoca pentru eşalonarea datoriilor si pentru obţinerea unor reduceri ale penalităţilor stabilite prin titlurile executorii”. Şi pentru că aceste negocieri “privind eşalonarea sau reducerea datoriilor existente” au eşuat, societatea s-a văzut nevoită să solicite aplicarea Legii 85/2015. Mai exact, a cerut direct intrarea în faliment prin procedură simplificată. Tot “cu bună-credinţă”, desigur!

Pe 23 august, judecătorul sindic Ancuţa PAVELESCU s-a văzut nevoită să admită cererea debitoarei şi a dispus deschiderea procedurii simplicate de faliment, numind în funcţia de lichidator judiciar provizoriu practicianul PRESTIGIU SPRL (Marinela Corina NUNA). Termenul limită pentru înscrierea la masa credală este 6 octombrie, iar prima Adunare a Creditorilor urmează să se întrunească pe 23 octombrie, ora 10:00, la sediul lichidatorului judiciar.

Foarte probabil, suma recuperată în cadrul procedurii de faliment nu va acoperi nici 10% din masa credală şi nu cred că se va pune problema atragerii răspunderii personale a celor care au administrat societatea. Totuşi, poate se va întreba cineva dacă nu cumva Cluj Arena SA a fost special înfiinţată pentru a nu se achita taxa pe clădiri şi alte biruri şi cum de a reuşit societatea să înregistreze venituri de numai un milion lei şi cheltuieli de 10 ori mai mari. Poate că toate cheltuielile au fost trecute pe Cluj Arena SA, iar unele venituri s-au mai dus şi prin alte conturi.