Decidenții locali știau, încă din 2009, că depozitele de deșeuri de la Pata Rât îmbolnăvesc letal populațiile din Sânnicoară și Apahida, dar nu au luat nici o măsură

Acesta ridică câteva întrebări legitime cu privire la modul în care au gestionat această problemă autoritățile publice locale. Avem o certitudine: până la data studiului, s-a demonstrat faptul că există o legătură directă dintre prezența în zonă a depozitelor de deșeuri de la Pata Rât și îmbolnăvirea populațiilor din acea zonă. Devine clar că există o legătură directă între modul în care au fost gestionate aceste depozite, fără nici o măsură luată împotriva impactului asupra mediului și, implicit, asupra influenței asupra stării de sănătate a populațiilor limitrofe și rata tot mai mare de îmbolnăviri grave (cu efecte letale) a acestor populații, scrie ziardecluj.ro.  

Cu atât mai gravă este lipsa de reacție a responsabililor de Mediu care au asistat pasiv la înrăutățirea situației din zonă – doar nu credeți că, din 2009 până în 2017 situația a fost îmbunătățită cumva, din contră!

Avem lacuri de levigat în zonă, nu numai ipoteza infiltrării acestuia în pânza freatică. Avem incendii tot la 3 luni cu răspândire de material extrem de toxic în atmosferă. E chiar timpul să fie luată la purecat pe acest subiect inclusiv ex-șefa de la Mediu din acea perioadă (a studiului la care facem referire), respectiv Anna Horvath.

Anna Horvath de la UDMR este unul dintre actorii secundari ai nenorocirii de la Pata Rât, dar este la fel de vinovată. Căci a mimat implicarea. E doar o actriță ce știa să tacă frumos atunci când primea, ca o sclavă politică, ordin să privească în altă parte. Aceasta femeie a stat în preajma lui Emil Boc în ultimii ani și nu s-a implicat O SECUNDĂ în situația de la Pata Rât, deși a fost șefă peste Agenția Regională de Mediu. Îi putea trage de mânecă pe Boc, pe toți președinții și vicepreședinții de Consiliul județean care s-au perindat pe la cârma acelei instituții (inclusiv pe colegul de partid Vakar Istvan), îi putea sfătui să acționeze mai din timp. A ales să se pitească după, chipurile, "muncă", o “muncă” ce a făcut ca ONG-urile maghiare să se umple de sute de mii de lei nerambursabili. Acest personaj ciudat și multe altele care au avut de a face cu această CRIMINALĂ poveste s-au comportat mereu suspect în legătură cu acest subiect. E ca și cum ar fi avut un interes ca Clujul sa NU aibă niciodată Centru de Management al Deșeurilor.

Dar acum aflăm că știau că îmbolnăvesc letal populații întregi. Poate nu știți, dar când acționezi cu bună știință în a provoca suferința și moartea unor populații distincte (și despre asta vorbim), fapta se încadrează la genocid în manulalul crimelor împotriva umanității.

“În studiu, la capitolul Evaluarea impactului asuprastării de sănătate a populației apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj. Acestea arată că în Sânnicoară și Apahida cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleași boli în Someșeni au un trend descrescător.

Pata Râtul curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida, și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când pute a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo.

Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?”.

Citiţi textul integral aici