monitorulcj.ro Menu
Actualitate

„SOS Talciocul”, un eveniment de toată jena la Bastionul Croitorilor

Clujul are un Centru de Cultură Urbană la Bastionul Croitorilor, dar evenimentele organizate fac de rușine orașul de 5 stele care s-a dorit Capitală Culturală Europeană

Sub aparența unui eveniment caritabil, organizat de două asociații de care nu a auzit nimeni, SOS Bambini și Cluj Web Story, Bastionul Croitorilor a fost transformat într-un talcioc, unde se vând haine, mai vechi sau mai noi. Banii strânși din vânzarea bulendrelor se vor duce pentru ajutorarea unor familii nevoiașe din... Maramureș. Cel puțin așa susțin organizatorii. Dar acest lucru este greu de verificat, pentru că nimeni nu poate ști cât s-a vândut, cât s-a încasat și cât s-a fiscalizat.

Joi, la ora prânzului, la locul „faptei”, într-o atmosferă deprimantă, vreo 4-5 fete - organizatorii evenimentului - păzeau stive de haine, unele noi, dar majoritatea vechi, și o mână de bijuterii cu semne evidente de folosință. Cumpărători mai puțini, probabil din cauza prețurilor, demne de magazinele din mall. Nici urmă de casă de marcat sau de bon fiscal, doar un caiet pe care se trec sumele încasate. (A propos, Garda Financiară ce părere are despre asta?! Mai mult, potrivit Ministerului Finanțelor, Asociația SOS Bambini nu are autorizat cod de activități economice, fapt care pune sub semnul întrebării legalitatea operațiunii de vânzare de produse, fie chiar și cu scop caritabil. Sau nu?)


Nu este prima dată când Turnul Croitorilor, investiție „majoră” a Primăriei, găzduiește evenimente de un gust îndoielnic. Monitorul a mai scris despre modul în care este gestionat Turnul Croitorilor în primăvara acestui an, când în cadrul unui eveniment, problemele au apărut una după alta: fotografii cu temă generoasă dar fără nicio explicaţie ajutătoare, un curator ocupat cu altceva decât să asigure informaţiile necesare vizitatorului, afişe cu date diferite, uşa închisă şi un angajat pregătit să certe dacă este deranjat.

Întrebați de ce se girează organizarea unor evenimente care nu au legătură cu cultura în centre care poartă sigla de „centre de cultură urbană”, reprezentații Biroului Mass-Media al Primăriei au răspuns evaziv și au făcut referire la o hotărâre a Consiliului Local din 2016.


Artiștii clujeni se plâng de lipsa galeriilor și a spațiilor cultural

Artiștii se plâng, sunt nemulțumiți. Arta lor, pentru care muncesc, pasiunea lor, se pierde, fiindcă oamenii nu au acces la ea. Sunt sute de artiști plastici în Cluj și prea puține locurile unde să își expună munca.

Teodor Botiș, șeful secției de pictură din cadrul Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Cluj a atras atenția asupra lipsei spațiilor expoziționale din orașul de cinci stele, dar și asupra ignoranței autorităților locale.


„De curând s-au împlinit zece ani de când noi, cei din filial, am fost scoși din galeria de pe strada Iuliu Maniu, care acum stă închisă. Aici au avut loc expoziții naționale și internaționale. Era o galerie dintre cele medii din țară, dar una dintre cele mai frumoase. Pe vremea când eram student, profesorii noștri se mândreau că dintr-un fost restraurant s-a realizat o galerie. Astăzi, din păcate, e invers. Cele mai multe spații se transform în restaurant sau spații comerciale. Noi am avut o galerie pe strada Napoca pe care am pierdut-o, am pierdut galeria din Piața Unirii. Am avut galerii frumoase, unde s-au impus artiștii clujeni. Acum, așa stăm noi, peste cei 400 de membrii a Uniunii Artistilor Plastici din Cluj: pictori, sculptori, graficieni etc. Noi suntem prefesioniști, muncim, dar în Cluj, pentru autorități, asta nu contează”, a spus pictorul Teodor Botiș.

Profesorul universitar Feleki Karoly a semnalat în repetare rânduri contrastul care există între fast-food-urile care au umplut toată zona centrală și marginalizarea spațiilor expoziționale la periferia orașului.


Există spații expoziționale foarte bune în Cluj, dar nu în locuri favorabile. Este Fabrica de Pensule unde sunt niște galerii foarte frumoase. După aceea este spațiul nou, în fosta clădire Tehnofrig, dincolo de gară. Este un spațiu formidabil, dar niciunul nu este în drum. Au organizatori foarte buni, expoziții frumoase, dar când vine un turist în Cluj nu merge acolo. Fiindcă nu știe. În opinia mea, orice oraș care se respectă trebuie să existe centru, în zona frecventată de turiști, nu doar restaurante și fast-food-uri, ci două, trei săli de expoziție de vârf. Asta nu are Clujul!”, a spus Feleki Karoly, profesor în cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Care sunt spațiile expoziționale din zona centrală a Clujului

Pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca figurează șapte galerii de artă, toate, situate în zona centrală a orașului de cinci stele. Problema este însă că nu se știe când a fost actualizată ultima dată această listă, iar unele dintre aceste galerii ori nu mai există, ori nu expun nimic.


Galeria Alianța Artelor Cluj-Napoca figurează ca localizare în Piața unirii nr.1-2. La o simplă căutare pe Google, nu are nici site, nici pagină de Facebook, iar ultimele evenimente care au avut loc aici figurează în anul 2010. La o căutare puțin mai complexă se pare că există un site, artexpert.ro. Însă aici, figurează o altă adresă: strada Iuliu Maniu, nr.10. Aici, ultimele expoziții au avut loc în urmă cu trei ani.

Galeria de Artă Laika nu are detalii atât de confuze, fiindcă sunt aproape inexistente.

Galeria Quadro este o galerie privată, motiv pentru care, probabil, aici încă există activitate, iar artiștii merg și își expun lucrările.

Galeria de artă Danel este de asemenea privată, situată pe strada Tipografie. Acest spațiu însă nu este unul expozițional, este doar un magazin de unde clienții pot să aibă acces la o „gamă variată de matierale pentru artele plastice, precum și un atelier de înrămări profesionale”. După care, este specificat că operele pot fi văzute doar la cerere. „Deoarece momentan galeria nu mai dispune de spațiu fizic de expoziție a lucrărilor, acestea pot fi vizionate pe viu doar la cerere.

Galeria Veche Cluj-Napoca, care, poate cândva era o sursă de cultură și un loc unde artiștii clujeni puteau să își expună lucrările, dar acum pare să nu mai existe. În schimb, la adresa Piața Unirii nr. 14, figurează o agenție de turism.

Galeria de Artă Popula din Cluj-Napoca este denumirea generică sub care activează o firmă care se ocupă de promovarea și vânzarea de obiecte și servicii de artă populară.

Ultima locație cultural-artistică ce apare pe lista Primăriei este Fundația Galeria de Artă din Cluj-Napoca, la adresa strada Iuliu Maniu nr. 32, despre care se știe deja că a fost închisă în urmă cu mai bine de zece ani.