Război între producători și DSVSA. Cât de tradiționale sunt produsele românești?

Într-o postare intitulată „Cum poți să omori producătorul român”, Călin Matieș, administratorul brutăriei Sântimbru susține că a avut parte de neplăceri în momentul în care a vrut să își promoveze produsele în Cluj.

„Bătaie de joc din partea DSVSA Cluj, încercând să promovăm produsele tradiționale românești la Cluj am făcut aceeași procedură pe care am făcut-o peste tot în țară: Alba Iulia, Hunedoara, Dolj, București, Constanța etc.

DAR: surpriză, Clujul nu este în RO sau UE!

Am avut nevoie de alte autorizații și a trevuit să plătim 360/produs. Niciunde în România nu se întâmplă așa ceva!

Nu este destul că am fost putat timp de 8 ore pentru o aturoziație și o taxă ilegală conform schiței! Vă întrebați de ce?

Clujul are doar 4 carmangerii și Alba peste 100.

Clujul are doar un abator (făcut de un nebun din Alba), iar Alba peste 10 abatoare.

Clujul are doar 1 produs tradițional atestat, iar Alba peste 60 de produse atestate!

Mulțumesc din suflet tuturor clujenilor!”, au transmis reprezentanții brutăriei.

Filtrarea adevăraților producători români

Ioan Oleleu, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare din Cluj-Napoca a declarat că autorizațiile au fost eliberate în cel mai scurt timp.

„Nu știu care este situația în alte județe. Cert este un singur lucru. Autorizația pentru eveniment s-a eliberat în aceeași zi, colegii au dat dovată de operativitate maximă. Faptul că se impun anumite documente la un dosar este conform legii. Din punctul meu de vedere acuzațiile sunt nefondate”, a declarat directorul executiv.

Reprezentantul DSVSA a explicat că aceste măsuri sunt necesare pentru că, de-a lungul timpului, au existat numeroase persoane care s-au declarat „producători locali” când, de fapt, produsele lor aveau alte origini decât cele românești.

„Nu puține au fost problemele care s-au înregistrat și au fost destul de grave la astfel de manifestări. Am întâlnit cazuri când așa-ziși producători tradiționali nu aveau niciun porc în ograda proprie, dar veneau din alte părți și le spuneau clujenilor că vând produse tradiționale. La o analiză concretă, carnea respectivă provenea din Polonia sau din alte țări. Nu de puține ori am întâlnit situații când produsele tradiționale apreciate de clujeni, în încercarea unora de a face bani cu orice preț, sunt falsificate. Am întâlnit cazuri de jumări aduse din Ungaria reambalate și vândute ca produse tradiționale. Cazuri de produse de patiserie, cozonaci cumpărați din alte unități, unități de industrie mare și vânduse în alt ambalaj ca și produs tradițional. Și am mai mai întâlnit și alte astfel de situații, inclusiv pe domeniul produselor lactate. O monitorizare atentă a acestor produse sub două aspecte, acela a salubrătății lor și să fie ceea ce spun că este acel produs, face parte din obiectivele noastre ca și instituție cu rol în domeniu”, a explicat Ioan Oleleu.