Sfatul lui Pal Schmitt: ”Învăţaţi limbi străine!”

Îndemnul lui este interpretat de filologi şi politicieni drept o “invitaţie la multilingvism şi multiculturalitate”.

Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, i-a îndemnat ieri, pe participanţii la Congresul de Hungarologie să înveţe limbi străine, pentru ca limba maghiară să se îmbogăţească.

În discursul rostit în deschiderea “Congresului Internaţional de Hungarologie”, preşedintele Ungariei, Pal Schmitt a spus că maghiarii trebuie să înveţe limbi străine şi să folosească această experienţă în scopul îmbogăţirii limbii maghiare. “Aş vrea să îl citez pe Kodaly Zoltan, care împreună cu Bartok Bela a cules folclor şi din rândul secuilor bucovineni şi a acumulat o vastă experienţă de multilingvism şi multiculturalitate, şi el a zis următoarele: «Nu putem renunţa la limbile străine. Dimpotrivă, trebuie să ne străduim ca fiecare maghiar să îşi însuşească măcar o limbă străină, dar să folosim această ştiinţă a limbilor străine şi în scopul îmbogăţirii limbii noastre materne. În paralel cu învăţarea limbii străine, să învăţăm noi expresii ale limbii noastre materne». Prin aceasta vă doresc un congres fructuos, sunt convins că subiectele şi temele abordate vor contribui la îmbogăţirea hungarologiei, iar din experienţa acumulată se va îmbogăţi întreaga comunitate maghiară”, a spus Schmitt Pal.

Peter: „Limbile străine îmbogăţesc spiritul”

Peter Tunde, filolog de profesie şi inspector şcolar general adjunct la Cluj, subscrie îndemnului preşedintelui Ungariei şi arată că acesta este asemănător cu cel al omului de cultură Bartok Bela. În calitate de profesor de limba maghiară şi limba engleză, Peter Tunde susţine că pentru orice cetăţean, al oricărei ţări, este bine să ştie cât mai multe limbi străine. „Îndemnul este de fapt, o invitaţie la multiculturalism şi multilingvism. Iar aceasta înseamnă îmbogăţirea limbii acelui popor. Chiar Bartok Bela spunea că orice cetăţean trebuie să înveţe cât mai multe limbi străine. El spunea astfel: «Cu cât cunoşti mai multe limbi străine, cu atât eşti mai bogat, din toate punctele de vedere, spiritual şi moral». Am fost în China recent, iar cei de acolo nu cunosc limba engleză, ne-a fost foarte greu să ne descurcăm. Poate fi vorba de a învăţa limba engleză, franceză, poate fi orice limbă. Poate fi vorba de limba română pentru maghiari sau de limba maghiară pentru români. Aceasta înseamnă multiculturalism şi multilingvism. Pentru un minoritar este nevoie să ştie cât mai bine gramatical limba oficială. În acest sens, sunt necesare mai multe ore de limbă şi comunicare, aici mă refer la minorităţi în general”, a explicat Peter Tunde pentru monitorul.

“Prin anii ’50 învăţau rusa”

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Laszlo Attila, medic pediatrru şi fost preşedinte al UDMR Cluj, a explicat la rândul său că învăţarea limbilor străine este absolut necesară. Mai mult, politicianul clujean consideră că sistemul educaţional românesc este bine gândit din punctul de vedere al învăţării limbilor de circulaţie internaţională. „În Ungaria, spre exemplu, s-a pus mai mult accent pe învăţarea limbilor de circulaţie internaţională abia după anii ‘90. De prin anii ‘50 ei învăţau limba rusă, de exemplu. Aici, la noi, există un model educaţional care presupune încă din anii ‘60 învăţarea a două limbi străine, ceea ce este foarte bine. Mesajul lui Pal este evident, o invitaţie la multilingvism, la multiculturalism până la urmă, dar cred că în primul rând el s-a adresat lingviştilor, profesorilor de limba maghiară, filologilor din mai multe părţi ale lumii, pentru a îndemna la rândul lor la învăţarea limbilor străine, în general”, a declarat pentru monitorul Laszlo Attila.

Preşedintele Băsescu invită la o “apropiere a culturilor”

Şi preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj participanţilor la cel de-al VII-lea Congres de Hungarologie de la Cluj-Napoca, prin care a lansat o invitaţie la dialog. Şeful statului a menţionat în mesajul său nevoia de “înţelegere comună a problemelor reale cu care ne confruntăm astăzi”, a amintit criza economică şi financiară, dar şi “o criză a identităţii europene, o criză socială şi una politică”. Toate acestea, susţine Băsescu “ne determină şi ne obligă să rediscutăm care este rolul limbii şi culturii într-o lume aflată în continuă schimbare, atâta timp cât acestea sunt elementele fundamentale în definirea evoluţiei unui popor”. De asemenea, Traian Băsescu a subliniat importanţa deosebită pe care o are Congresul de Hungarologie şi aşteptările pe care le are de la acesta: “Aştept ca discuţiile, analizele şi cercetările dumneavoastră să ne conducă la o ştergere a prejudecăţilor, la o schimbare a mentalităţilor, la o apropiere a culturilor şi la identificarea unor soluţii care să răspundă provocărilor contemporane”.