monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Garaje sau locuri de parcare?

Clujenii nu se pun de acord: unii ar vrea demolarea garajelor, alții spații de depozitare.

Primarul Emil Boc promite de multă vreme că garajele din cartierele orașului, care au ajuns în timp mai mult spații de depozitare, vor fi demolate pentru a face loc mai multor locuri de parcare.

Nevoia tot mai crescută a clujenilor de a avea unde să îşi parcheze mașina i-a făcut pe mulți să realizeze că, de fapt, proprietari țin cu dinții de garajele vechi fiindcă au unde să îşi pună diverse obiecte care nu îşi mai au locul în apartament.


Criza parcărilor, în toate cartierele

Astfel, pe un site de sesizări și reclamații, un clujean s-a plâns că pe strada Plopilor este o adevărată criză a parcărilor.

„În cartierul Plopilor Vechi sunt sute de garaje, o bună parte folosite ca depozit. Oare cand s-ar putea trece la revitalizarea zonei si dărâmarea garajelor in favoarea unor parcari? Dacă ar fi parcări în locul garajelor, autoturismele ar putea elibera carosabilul și trotuarul! Când anume ar putea primaria să acționeze și să stopeze transferul garajelor de la o persoană la alta”, a lansat câteva întrebări Robert Beret, un clujean.


Problema majoră semnalată în sesizare este cea a numeroaselor mașini parcate pe carosabil, care în afara faptului că încurcă circulația, reduc și vizibilitatea pentru șoferi. Vehiculele parcate în lanț măresc riscul de accidente, mai ales pe strada Plopilor nr. 4 si nr. 6.

De pe urma garajelor se fac bani

Deși o mare parte din clujeni susțin acest demers, unii dintre ei preferă să facă bani de pe urma acestor garaje dându-le în chirie sau spre vânzare.


„Aici majoritatea sunt proprietari vechi, cine și-a luat apartament are și garaj. Cunosc o doamnă aici care are două garaje, unul l-a închiriat și într-unul ține lucruri. Nu are mașină, e singură”, spune o locatară.

Părerile sunt împărțite, șoferii susțin inițiativa, iar cei care nu conduc sunt împotriva acesteia.


„Îl am din ‘69, de ce să mi-l demoleze?! Și dacă n-am mașină, tot mă folosesc de el”, este părerea unui pensionar din zonă.

În ciuda opiniilor pro și contra, realitate este aceeași: aglomerația cauzată de mașinile parcate, te obligă ca pieton să mergi pe carosabil pentru că este ocupat și trotuarul, deci nu doar siguranța șoferilor este în pericol.


Se promite de mai bine de un deceniu

Timp de 10 ani, primarul Emil Boc a promis clujenilor că se va ocupa de demolarea garajelor inestetice de pe străzile din oraș, însă în campanie electorală, pentru a nu supăra alegătorii, renunță la idee și apoi o ia de la început, revenind în forță cu aceleași promisiuni. În acest sens unii clujeni consideră că administrația locală dorește să evite eventuale scandaluri cauzate de demolarea garajelor, scandaluri ce s-ar materializa în pierderi de voturi pentru primarul Emil Boc.

Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcarilor din cadrul primăriei clujene are în administrare 10782 garaje pe domeniul public sau privat al municipiului. Cartierul Mănăștur este campionul garajelor cu nu mai puțin de 3574 de astfel de construcții. Urmează în top cartierul Mărăști, la mică distanță, cu un număr de 3164 de garaje. Celelalte cartiere au abia jumătate din numărul celor existente în Mănăștur sau Mărăști. În cartierul Gheorgheni sunt 1753, în Zorilor 1195, în Grigorescu 1022. Cele mai puține sunt în cartierul Gruia, 33.

Astfel, s-a anunțat că se demolează primele garaje în cartierul Mănăștur, după mai bine de 10 ani de promisiuni, pe Aleea Brateș.

Chiar dacă dețin garaje, oamenii preferă să le folosească pentru depozitarea altor lucruri și își țin mașinile pe unde pot. Numărul mașinilor din Cluj-Napoca crește de la an la an, iar acest lucru se vede în incapacitatea municipalității de a amenaja locuri de parcare suficiente. Locuri, care ar putea fi amenajate în locul garajelor atât de greu de urnit. Poziția municipalității este că va demola acele garaje unde situația juridică a terenului este clară, fără revendicări și unde se pretează realizarea unor locuri de parcare.

Material realizat de  Adina PUHA și Mălina SOLOMIE, studente Jurnalism, FSPAC, UBB, anul I