Bani pentru așa zisa închidere a gropii de gunoi de la Pata Rât, o afacere în afara legii practicată cu succes de Consiliul Județean?

Deocamdată, conducerea Consiliului Județean se ferește să spună câți bani va da în plus firmei Nord Conforest pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât, dar pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Județean de luni se află un proiect de hotărâre privind “aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deșeuri neconform Pata Rât”.

Nu este prima dată când forul județean suplimentează valoarea contractului pentru închiderea Pata Rât.

În iunie 2015, un comunicat al Consiliului Județean Cluj anunța închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri de la Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla cu Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, la valoarea de 27.267.933,79 lei fără TVA.

În ianuarie 2017, instituția condusă de Alin Tișe se lăuda că a emis autorizaţiile de construire în vederea executării lucrărilor de închidere acelor patru depozite la o valoare de 29.801.835,65 lei fără TVA, sumă din care 23.394.709,82 lei este destinată închiderii depozitului de la Pata Rât.

După două luni, închiderea Pata Rât a crescut cu 3,5 milioane lei.

În martie 2017, Alin Tișe anunța că încep lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri Pata Rât, Gherla, Turda şi Huedin, valoarea totală a lucrărilor de închidere fiind de 33.297.933,79 lei. La acea data, Consiliului Judeţean a recunoscut că suma de peste 33,2 milioane de lei cuprinde şi suplimentările acordate firmei Nord Conforest, cea care se ocupă de închiderea rampei de gunoi.

Acest ultim comunicat, asumat și semnat de Alin Tişe a fost recunoaşterea publică a minciunii funcţionarilor publici din 2015. Comunicând o altă sumă este recunoaşterea publică că atunci, în urmă cu trei ani, au minţit că nu vor fi suplimentări la contractul atribuit firmei Nord Conforest pentru închiderea depozitelor de deşeuri de la Pata Rât, Gherla, Turda şi Huedin.

Închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât, o afacere de peste 8 milioane de euro

În iunie 2015, Asocierea SC Nord Conforest SA - SC Finara Consult SRL - SC Interdevelopment SRL a câştigat o licitaţie în valoare de 6 milioane de euro, bani proveniţi din fonduri europene, pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât, în total 18 hectare de teren.

Imediat după câștigarea licitației, Nord Conforest a sesizat Consiliul Judeţean despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri.

Timpul a trecut fără ca în teren să înceapă lucrările propriu-zise, iar în luna mai 2016, după solicitări repetate de suplimentare a contractului pentru „închiderea ecologică” a gropii de gunoi de la Pata Rât, consilierii județeni de la acea vreme au cedat, suspect de ușor, și au alocat 800.000 de euro firmei Nord Conforest pentru presupuse cheltuieli cu stingerea incendiului de la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Apoi, într-o ședință din decembrie 2016, consilierii judeţeni au mai aprobat alocarea sumei de 1,3 milioane de euro fără TVA “cheltuieli neeligibile suplimentare necesare închiderii şi ecologizării deşeurilor depozitate la Pata Rât”.

Cine câştiga licitaţia trebuia să-şi asume ce găsește la fața locului

Potrivit unui răspuns al Consiliului Judeţean din luna noiembrie 2014 care aducea clarificări privind procedura de atribuire a contractului, în ipoteza în care apar lucrări suplimentare datorate diferenţelor de cantitate între momentul întocmirii documentaţiei de atribuire şi momentul semnării acordului contractual, acestea din urmă vor fi suportate din suma alocată pentru diverse şi neprevăzute.

“Antreprenorul desemnat câştigător în urma procedurii de atribuire va realiza proiectarea închiderii depozitului de deşeuri conform situaţiei existente în teren la data primirii ordinului de începere a lucrărilor acceptând deliberat riscuri calculate conform condiţiilor de contract de tip proiectare şi execuţie. Antreprenorul îşi va include şi asuma în oferta sa financiară deliberat şi riscuri calculate”, se arată în documentul din 2014, anterior licitației și cunoscut și asumat de participanți, deci și de Nord Conforest. Documentul a fost semnat de managerul de proiect Mariana Raţiu şi de conducerea CJ Cluj de la acea dată Vakar Istvan şi Ioan Oleleu.

Adică cu alte cuvinte, toate firmele care au avut intenţia să participe/au participat atunci la licitaţie şi-au asumat existenţa unor cantităţi suplimentare de deşeuri la Pata Rât. Poate unele firme au fost descurajate de afirmaţia că nu se permite suplimentarea contractului şi nu au mai participat. Nord Conforest a câştigat licitaţia, dar ulterior a primit nişte bani invocând un motiv care înainte de licitaţie i s-a comunicat că nu i se permite: suplimentarea financiară.

Zid de sprijin între groapă și centură

Cel mai probabil, banii pe care Consiliul Județean îi va aloca în ședința de luni se vor duce pe construirea unui zid de sprijin între groapa de gunoi şi centura Vâlcele-Apahida. “Trebuie să intrăm cu partea de închidere a rampei, cu acel zid de sprijin, unde în sfârșit s-au înțeles proiectanții și așteptăm să termine negocierile. Da, știți de alunecările de la rampa de acolo, iar soluția dată de expert este realizarea unui zid de sprijin între groapă și centură, ca măsură de siguranță. Acuma se verifică din punct de vedere tehnic, iar când va fi gata o să convoc o ședință extraordinară”, spune Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

Cine e în spatele Nord Conforest

Nord Conforest SA este o societate cu sediul în Gilău controlată de Dorin și Emil Așchilean. Societatea are drept obiect al activității ”lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și avea în 2013, 105 angajați, cu o cifră de afaceri de peste 14,5 milioane de lei, dar profit negativ de peste două milioane de lei. Dorin Așchilean este acționar și la ACI Cluj, împreună cu fratele său Ioan Așchilean și fondatorul Băncii Transilvania Horia Ciorcilă și oamenii de afaceri Gicu Gânscă și Dorel Goia.

Nord Conforest a mai construit noua bază sportivă din Gheorgheni, contractul ridicându-se la 4,6 milioane de euro, firma a mai câştigat contractul pentru modernizarea şi extidnerea Parcului Industrial Tetarom I la o valoare de 9,3 milioane de euro sau pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, unde Consiliul Judeţean a pierdut finanţarea europeană.