Cimitirul evreiesc de pe Calea Turzii dispare încet, dar sigur. Mitropolia Clujului face cimitir ortodox

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a cerut municipalității aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru amenajarea cimitirului existent de pe Calea Turzii.

Potrivit documentelor, teritoriul studiat, în suprafață de aproximativ 5,2 hectare, este cimitirul existent situat în zona «deasupra Hajongard», cunoscut sub denumirea de cimitirul evreiesc.  Prin PUZ se reglementează amenajarea unei suprafețe de 2,25 hectare situată în partea de nord a cimitirului.  

“Din punct de vedere al evoluției istorice, Cimitirul Evreiesc de pe Calea Turzii a fost înființat în 1927 și adăpostește aproape 2000 de morminte evreiești dispuse în partea de sud a cimitirului. În partea de nord au fost înmormântați în 1944 câteva sute de soldați germani și maghiari. În toamna anului 1944, la retragerea trupelor germane și maghiare, după deportarea la Auschwitz a evreimii clujene, în oraș nu mai exista comunitate evreiască, cimitirele rămânând nesupravegheate. Atunci, în Cimitirul Evreiesc au fost înmormântați soldați germani și maghiari. După aproape 70 de ani, în 2013, respectiv în 2015, în baza acordurilor guvernamentale existente, organele abilitate din Germania și Ungaria au exhumat osemintele și le-au transferat în cimitire specia destinate acestui scop”, se arată în proiectul de hotărâre, care va fi votat miercuri în ședință de Consiliu Local.

Potrivit declarației Comunității Evreilor din Cluj-Napoca Cultul Mozaic, cimitirul cultului mozaic situat pe Calea Turzii nu a fost declarat închis nici total, nici parțial.

“În acest sens, Mitropolia Clujului declară că dacă vor fi identificate oseminte provenite de la soldații înmormântați în cimitir în momentul amenajării cimitirului ortodox și a capelei pe terenul ce face obiectul studiului acestea să fie poziționate într-un loc în interiorul cimitirului. Partea de nord a cimitirului nu a fost utilizat niciodată ca și cimitir evreiesc, ci folosit ca cimitir ecumenic militar timp de mai bine de 70 de ani”, mai arată municipalitatea.

Potrivit PUZ-ului, cimitirul se amenajează pe sectoare cu toate elementele de echipare, sistematizare verticală, cu spațiu verde (plantare de arbori și arbuști). Perimetral cimitirului, în interior, se va organiza o fâșie verde plantată cu vegetație joasă, medie și înaltă cu lățimea de minim 5 metri care nu poate fi utilizată pentru înmormântări. Circulațiile interioare permit accesul cu mijloace specifice ceremoniilor funerare, precum și pentru întreținerea curentă.

Accesul la cimitir se realizează din Calea Turzii pe un drum de servitute. Prin PUZ se organizează circulația internă din cadrul cimitirului – traseu major de circulație pietonală și ocazional auto, alei pietonale ce delimitează locurile de veci. Parcarea autovehiculelor se realizează la sol la intrarea în cimitir, în zona capelei și a funcțiunilor administrative.

Unii vecini s-au declarat împotriva proiectului și cer să nu se aprobe PUZ-ul pentru că cimitirul este poluator, apa freatică se va scurge pe parcelele lor, mormintele sunt la 10 metri de gardurile proprietăților, vor fi înmormântări în fiecare zi și va fi poluare fonică.

În Cimitirul Evreiesc de pe Calea Turzii 154 se află Monumentul Holocaustului, care nu este valorificat de autorități. În prezent, multe dintre mormintele vechi sunt răsturnate și au inscripția ștearsă, vegetația a scăpat de sub control pe alocuri și gardurile necesită reparații.