Sute de clujeni mor anual din cauza poluării, care este un factor major al declanșării alergiilor la polen

Din ultimele studii realizare de cercetărotii din cadrul Centrului de Alergologie și Mediu din Munchen, rezultă că poluarea este un factor major al declanșării alergiilor la polen. Cu toate că polenul, în general cauzează alergii, în marile orașe, din cauza poluării și a schimbărilor de mediul, potențialul alergogen al particulelor de polen este în creștere.

Polenul și poluarea, o combinație nefericită

Polenul, care intră în combinație cu praful care se găsește peste tot în orașe, mai ales în zonele cu șantiere și a diverselor noxe emise de autoturisme.

„Alergenii de la exhaustul de la mașini modifică alergenitatea polenurilor și le face mai agresive, asta este cauza. În orașe polenurile sunt mai agresive. Dar nu e o legătură directă. Indirect acționează asupra granulelor de polen. Oamenii nu mor atât din cauza alergiilor cauzate de poluare, ci a bolilor cauzate de poluare în sine, cum ar fi problemele respiratorii. Poluanții nu produc neapărat alergii, dar produc inflamații la nivelul căilor respiratorii. Astfel apare bronșită cronică, bronhopneumopatie cronică, dar nu alergie”, a spus Nadia Gherman, medic alergolog.

La nivelul României, nivelul poluării depășește limita europeană, devenind din ce în ce mai critic. Conform studiului realizat de Eurostat, nivelul de poluare, în anul 2017, era de 25 µg/m3 (microgram de particule pe metru cub de aer), peste limita europeană de 22,5 µg/m3. Mai mult decât atât, în 2018, Agenţia Europeană a Mediului informează că 28.000 de români mor anual din cauze asociate aerului poluat, precum bronşitele și astmul, iar aproximativ 1 milion de români suferă de alergii respiratorii, care de fapt, pot fi alergii la polen, neidentificate.

Traficul, principalul factor poluant

Specialiștii spun că sursa principală a poluării este traficul și ar trebui luate măsuri în acest.

„S-ar putea evita dacă nu am avea trafic greu în orașe, să avem șosele de centură. Fiindcă exhaustul de la camioane este cel mai mare. Că de la o mașină mică e cum e. Traficul greu trebuie scos din orașe și anumiți constituenți din poluarea aceasta de la trafic cauzează și cancere, leucemii fiindcă sunt hidrocarburi și așa mai departe. România duce foarte multă lipsă de șosele de centură. Trec pe lângă școli și grădinițe camioane, opresc în intersecții în fața grădinițelor, iar cei mai sensibili sunt copiii. Problematica este foarte complexă. Șantierele în construcție sunt o altă sursă de poluare. Acolo ar trebu să se respecte niște norme. Ar trebui să fie niște furtune cu apă să nu se ridice praful, să fie izolate. Alea pot fi mult mai ușor controlate”, a explicat medicul.

Măsuri pentru reducerea poluării

La nivel local, potrivit raportului emis de Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca, între anii 2010 – 2014, 900 de persoane / an au decedat în Cluj-Napoca datorită bolilor cauzate sau asociate cu poluarea aerului.

Datorită faptului că traficul este principalul factor poluant, Planul Clujului de calitate a aerului emis pentru perioada 2016-2021 conține o serie de măsuri prin care să se reducă și să se controleze emisiile.

O parte din soluţiile propuse în document depind şi de construirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, proiecte care nu au nicio legătură cu bugetul local, dar condiţionează proiectele locale.

Printre proiectele propuse şi care trebuie făcute de administraţia publică locală se află construirea centurii de sud între Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros).

Potrivit documentului, după realizarea centurii de sud, trebuie să urmeze  construcția drumului adiacent căii ferate în partea de vest, începând cu pasajul denivelat CF din zona Tetarom I.

Proiectele propuse în Planul de Mobilitate Urbană depind de realizarea unor proiecte cu finanţare naţională : într-o foarte mare măsură de implementarea proiectelor Gilău vest -A3, Selgros – Muncii Centura Baciu şi într-o mică măsură de implementarea proiectelor Gilău vest - A3, Turda -Halmeu, tronson Apahida – Răscruci și Nădășel – Baciu.

De asemenea, crearea de circuite și biciclete pentru a încuraja transportul velociclic este un punct important al proiectului.

Pentru realizarea acestor proiecte ar fi nevoie de aproape 500 de milioane euro.