Sună clopoțelul! Cât de bine sunt pregătite școlile din Cluj pentru începerea noului an?

Încă există școli unde elevii trebuie să meargă la WC în curte, însă sunt puține, marea majoritate având autorizațiile necesare. Încă sunt școli în care elevii învață în două schimburi din lipsă de spațiu, sau clasele își depășesc capacitatea din același motiv.

Profesori calificați la toate școlile

Începutul acestui an sună promițător în ceea ce privește profesorii, fiindcă, aparent, la toate catedrele din județ se vor așeza profesori calificați.

„Cel mai probabil așa va fi. Vom ști în cursul zilei de vineri, fiindcă azi  este o repartiție publică. Mâine va fi ultima repartiție publică și atunci vom ști exact câte posturi, eventual, vor rămâne ocupate de necalificați sau unde se va renunța. Fiindcă din păcate în zilele astea sunt foarte multe mișcări. Oamenii iau postul, se duc la Beliș sau la Măguri Răcătău, renunță fiindcă e greu de făcut naveta și atunci renunță la post. Atunci rămân posturi libere care trebuie scoase la o a doua repartiție sau la treia, la a câtea îi vine rândul. Nu știm în momentul acesta, însă marea majoritate a posturilor vor fi ocupate de profesori calificați”, a explicat Valentin Cuibus, șeful Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Școli cu WC în curte și fără apă potabilă

La Cluj, peste 80 de unităţi de învăţământ preuniversitar încep anul şcolar fără autorizaţie sanitară, deoarece fie nu au apă potabilă, fie au latrina în curte, în unele cazuri fiind vorba doar de o groapă comună, neamenajată. Din fericire, situația este mult mai bună față de cea de anul trecut.

„Școlile stau mai bine decât stăteau anul trecut, dar mai puțin bine decât ne-am dori noi. Fiindcă noi ne-am dori ca toate să fie autorizate și totul să fie în regulă, lucru care este destul de dificil. În momentul acesta în Cluj, 87% dintre școli au autorizație de la Direcția de Sănătate publică și 13% sunt obiective. Fiindcă autorizațiile se dau pe corpuri de clădiri, nu pe instituție. Într-o școală este un corp de clădire pentru învățământ, este o cantină, este un internat, fiecare dintre acestea sunt considerate un obiectiv. În municipii și orașe sunt trei obiective care nu sunt de învățământ, care nu au autorizație. În rest, totul are autorizație de funcționare, deci procentul este aproape 100%.

La sate, însă, problema stă altfel. De exemplu, grădiniţa din satul Dângăul Mare are toaletă tip latrină, cea din Someşul Rece Uzină nu are apă potabilă, latrina este cu groapă simplă, curtea este neamenajată, cu animale şi comună cu o locuinţă, tâmplăria este degradată, iar clădirea insalubră.

La şcoala din satul Ghermăneşti, fosa septică este neetanşă, iar cea din satul Mărişel Cătun are acoperiş neetanş. La sala de sport a Colegiului Tehnic Turda s-a constatat că uşile şi ferestrele sunt degradate.

„Problemele care apar sunt în mediul rural, în special în sate, unde nu există apă curentă, nu există apă potabilă și automat nu există grupuri sanitare în interior și unde, bineînțeles, nu se dau autorizații. Și, ca să fim corecți, nici nu se va rezolva în următorii ani, pentru că discutăm despre multe milioane de euro necesare pentru a introduce apa în sate în care mai sunt 50-100 de oameni”, a spus Cuibus.

Elevi prea mulți, săli prea puține

În județul Cluj încă sunt școli unde copiii învață în două schimburi, din lipsă de spațiu. În municipiul Cluj-Napoca, cea mai mare problemă cu lipsa sălilor de clasă este la Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu”.

„Mai sunt. Cele mai multe probleme le avem pe parte de grădinițe, unde nu merg de după-amiaza, fiindcă sunt grădinițe cu program prelungit, dar numărul de copii în grupă este mult mai mare decât ne-am dori noi, fiindcă avem spații insuficiente. Avem o problemă în zona Între Lacuri, care s-a dezvoltat foarte tare, avem o problemă în zona Mărăști și, bineînțeles, un lucru foarte cunoscut, în cartierul Bună Ziua, unde nu există școală, nu există grădiniță. Atunci copiii sunt aduși în zona centrală a municipiului. În privința școlilor, cea mai mare problemă o avem la Iuliu Hațieganu din Mănăștur unde sunt 17 clase care învață după-masa și mai sunt școli care au două, trei clase, deci la limita desfășurării programului de dimineață”, a explicat inspectorul șef.

De asemenea, tot din lipsă de spațiu, dar și alte numeroase motive, sunt multe clase, la școli din întregul județul, unde sunt mai mult de 30 de elevi într-o clasă.

„Mai există școli unde clasele au peste 30 de elevi. Nu are sens să dau exemple, fiindcă sunt foarte multe. Clasele sunt foarte cerute și în școala respectivă există un număr de clase și când s-a împărțit numărul de elevi la numărul de clase, bineînțeles că s-a ajuns la 28, 29, 30 sau mai mulți. Nu se pot face clase în plus fiindcă nu sunt spații disponibile pentru asta. Asta este una din probleme. Apoi, rămân repetenți, rămân în aceeași școală și ai plecat cu 30 de elevi și te trezeșt cu 32 sau 34, fiindcă vin și cei repetenți. Copiii care s-au întors din străinătate vin pe anumite profile si atunci, chiar dacă ai numărul de locuri, trebuie să le oferi și lor o posibilitate. Mai sunt transferuri din alte județe pe profile unice, cum e pedagogicul, unde este un singur liceu”, a adăugat Valentin Cuibus.