Ina Roșu Vădeanu a lansat cartea "Programul arhitectural al Bisericii Române Unite cu Roma": "Este total neadecvată ignorarea arhitecturii tradiționale!"

Lucrarea vine să ilustreze, prin analiza arhitecturală a lăcașelor de cult greco-catolice, o perioadă delicată din istoria Bisericii Române Unite cu Roma, una în care românii catolici de rit bizantin au încercat să își păstreze valorile tradiționale. Punctând influențele stilistice ale arhitecturii bisericilor analizate, lucrarea de peste 530 de pagini este o vastă enciclopedie a greco-catolicismului din Transilvania anilor 1853-1947.

"Nu există rea voință, nici măcar lipsă de fonduri, există doar lipsa unui minim de educație din punct de vedere estetic. Preocuparea mea este să găsesc o bună comunicare cu persoanele care sunt responsabile, preoți, arhitecți, chiar și pedagogi. Clarificarea fondului arhitectural al zonei pe care ne-am axat, Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba, Sălaj, parțial Maramureș, este esențială în vedederea viitoarelor proiecte. Consider total neadecvată ignorarea arhitecturii tradiționale!", a precizat autoarea cărții.

Coordonatorul lucrării, prof. dr. Nicolae Sabău a ținut să facă o paralelă între cuvintele filosofului Petre Țuțea și motivația Inei Roșu Vădeanu de a realiza lucrarea. "Petre Țuțea spunea că o carte este o «dezdepărtare» între autor și cititor. Vreau să completez, cu modestia aferentă, că această carte este o «dezdepărtare» între istoria de astăzi, între autor, între istoria trecută, între arhitectura bisericilor analizate și între cei care au plâns, au suferit ca să vadă finite aceste ctitorii", a spus profesorul emerit al Facultății de Istorie și Filosofie.

"M-am bucurat enorm să constat o excelentă teză de doctorat, care adună un efort greu de imaginat, ani de zile pe teren, în biblioteci și arhive, adunând cele mai profunde analize cu privire la valențele identitare ale acestor edificii de cult. S-a scris puțin despre încercarea credincioșilor de a-și afirma propria identitate. Arhitectura vine să ilustreze tocmai aceste frământări, o epocă a unei Biserici care se afla la 150 de ani de la nașterea ei. Pentru greco-catolicii din Transilvania este perioada acestor căutări pentru a-și păstra ritul. Laud inițiativa Inei pentru că lipsea o astfel de cercetare, o felicit pentru perseverență și talentul de a scrie, de a trece peste obstacole în încercarea de a ne oferi o istorie a acestui traseu stilistic a Bisericii Greco-Catolice din Transilvania", a menționat conf. dr. Ana Victoria Sima, specializată în istorie modernă și istoria bisericii.

ÎPS Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice Cluj-Gherla, a subliniat importanța lucrării din punct de vedere spiritual. "Avem toate motivele să fim recunoscători autoarei, pentru noi semnifică recuperarea unui patrimoniu cultural, pe care, la nivelul actual al Bisericii, nu o mai putem face. Ce este altceva această Biserică decât un suflet latin în haină bizantină? Autoarea a surprins excelent această frământare, este o carte prețioasă, iar singurul meu regret este că nu a apărut în anii '90. Asta fără a jigni domnii arhitecți, care au venit în timp cu diverse idei arhitecturale, de la «cutii» și «cutiuțe», până la alte soluții din considerente economice. Acestea reprezintă și ele o frământare, o perioadă din istoria noastră. Mă bucur că lucrarea subliniază existența acestui patrimoniu cultural. Acum nu o să vorbesc de retrocedări, dar există și un alt curent periculos, cel de a șterge memoria oamenilor. În regimul anterior s-a procedat asta, în ziua de astăzi este foarte periculos", a spus eparhul de Cluj-Gherla.

Raymond Füstös