Vine Papa Francisc în Transilvania? ÎPS Florentin Crihălmeanu, despre vizita liderului de la Vatican: "Ne-a spus că dorește să vină cu mare bucurie în România!"

"Consider că este o mare onoare pentru întregul neam românesc ca urmașul tronului Sf. Petru din Roma să vină în țara noastră. Prima vizită a unui suveran pontif pe pământ mioritic, în 1999, a avut o influență extrem de pozitivă asupra opiniei publice, lăsând în urmă metafore care au rămas în limbajul nostru. Sfântul Papa Ioan Paul al II-lea a spus atunci că România este "Grădina Maicii Domnului", o denumire pe care o folosim de atunci cu multă bucurie în suflet. Este benefică o asemenea vizită, și nu doar pentru catolici, ci și pentru creștinii de alte religii. Noi, episcopii Conferinței Episcopale din România, am efectuat recent vizita ad Limina Apostolorum, este vizita pe care o facem periodic, la cinci ani, pentru a da socoteală asupra administrației primite. Am avut ocazia să ne întâlnim atunci cu Sfântul Părinte și ne-a comunicat că dorește să vină cu mare bucurie în România, dar nu s-au stabilit deocamdată detaliile exacte, timpul și locurile în care va poposi", a declarat ÎPS Florentin Crihălmeanu pentru Monitorul de Cluj.

După vizita din 7 mai 1999 a lui Papa Ioan Paul al II-lea, prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară preponderent ortodoxă de la Marea Schismă (1054) încoace, Administrația Pontificală promitea că, la următoarea ocazie de acest gen, Papa va vizita și Transilvania. Episcopul de Cluj-Gherla a explicat care au fost condițiile stricte ale vizitei istorice de-atunci, precizând că speră ca liderul Vaticanului să vină și în Ardeal de data asta.

"În 1999 problema nu a fost la Administrația Pontificală, la Vatican, ci aici, la noi, în România. Nu i s-a permis Suveranului Pontif să vină într-o vizită pastorală, ci doar într-o vizită de stat, prin urmare aceasta nu s-a putut efectua decât la București. A fost limitată în mai multe sensuri; deși Sfântul Părinte dorea foarte mult să se întâlnească cu tinerii, nu a putut-o face. De asemenea, atunci când a dorit să se roage la mormintele episcopilor martiri greco-catolici de la Cimitirul Bellu Catolic, a putut-o face doar personal, cu epsicopii, însă fără credincioși. Liturghia greco-catolică a trebuit să fie celebrată în Catedrala Romano-Catolică, într-un spațiu foarte limitat. Ne bucurăm însă că relațiile cu Biserica Ortodoxă sunt altele acum, Preafericitul Patriarh Daniel și Sfântul Sinod sunt pe deplin de acord să-l primească pe Papa Francisc în România și să aibă o întâlnire cu El. Este onorant, un motiv de speranță pentru viitorul ecumenic al României", a precizat ÎPS Florentin Crihălmeanu.

Raymond Füstös