Decanul Baroului Cluj arată abuzurile Primăriei față de oamenii care își modifică locuința fără autorizație, în timp ce se fac blocuri ilegale

Aceasta a arătat că oamenii de bună credință nu se pot conforma termenului de 180 de zile de intrare în legalitate: ”Nu vreau să mă refer la situații notorii, în care s-au ridicat fără autorizație de construire chiar blocuri și care acum fac obiectul unor cercetări penale, ci mă refer la situații în care investitori mărunți au considerat oportun să-și sporească confortul locativ prin lucrări de mică anvergură, să zicem transformarea unui pod într-o mansardă, o mică extindere a locuinței și altele de același gen, pe care au considerat a fi bine să le facă fără autorizație pe principiul din mentalitatea românească mai bine îmi cer scuze decât să-mi cer voie", a declarat Flavia Maier, potrivit clujust.ro.

"De regulă în astfel de situații se ajunge în atenția autorității administrative pe calea unor reclamații ale vecinilor binevoitori și atunci urmând procedura prevăzută de articolul 28 din Legea 50/1991, autoritatea administrativă prin poliția locală trebuie să se deplaseze, să constate contravenția, constatare finalizată cu încheierea procesului verbal cu aplicare amendă și acordarea unui termen pentru intrarea în legalitate. Problema și implicit abuzul apare în opinia mea în cele ce se întâmplă după ce se emite acest proces-verbal, mai exact în procedura propriu-zisă a intrării în legalitate.

Termenul stabilit prin astfel de procese-verbale în care ești obligat să te conformezi este de 180 de zile. Intrarea în legalitate presupune fie să deființezi ceea ce ai realizat fără autorizație sau cu depășirea autorizației, fie să obții autorizația corespunzătoare. Sigură că după ce au făcut acest lucrări de care au beneficiar un an, doi, trei până au fost reclamați, majoritatea preferă să se autorizeze și să intre în legalitate, nu să readucă construcțiile la stadiul inițial.

Problema care se pune este dacă particularul poate sau nu să respecte acest termen de 180 de zile? Pentru că după depășirea acestui termen, legea prevede că se va face o nouă constatare, după care primarul sesizează instanța cu acțiune în vederea desființării construcțiilor astfel edificate. Și abuzurile pe care eu le-am identificat constau în promovarea unor astfel de acțiuni de către primar împotriva particularilor pentru simplul fapt că nu au putut respecta acest termen de 180 de zile, deși era limpede că această depășire s-a datorat unor cauze absolut obiective și absolut independente de voința lor, pe care nimeni de la nivelul administrației n-a dorit să le analizeze într-un fel sau altul.”, a spus decanul Baroului Cluj, citată de clujust.ro.

Aceasta a dat un exemplu recent:

"Vorbim de un imobil care datează din 1930, amplasat în centrul Clujului, o construcție aflată într-o curte interioară cu mai multe apartamente. Proprietarul unuia dintre apartamente procedează, fără autorizație de construire, la înlocuirea acoperișului de deasupra apartamentului, care inițial era din șindrilă, îl înlocuiește cu țiglă și modifică geamurile de la nivelul lucarnelor în sensul că vechile geamuri din tâmplărie sunt înlocuite cu termopan și cu schimbarea formei inițiale. La acel moment, între proprietar și un vecin exista de mai mulți ani un litigiu civil având ca obiect reglementarea accesului la pod, blocat de vecin, care la rândul lui își făcuse o construcție neautorizată.

Vecinul a reclamat, poliția locală a veni în control, s-a făcut procesul verbal și s-a stabilit termenul de intrare în legalitate. Persoana respectivă se prezintă imediat cu documentația la Primărie, solicită certificatul de urbanism pentru depunerea documentației de autorizare. Răspunsul primăriei este: «Nu vă putem emite certificat de urbamism în vederea intrării în legalitate până când  nu se va soluționa problema accesului la pod», care s-a soluționat după doi ani de la acel proces-verbal. În mod evident, persoana respectivă nu avea cum să se conformeze la acel termen de 180 de zile, oricât ar fi încercat.

A urmat acțiunea în instanță pentru desființarea construcției neautorizate și am pus problema și în fața instanței dacă prin această măsură se dorește să se revină la situația inițială, adică să se dea jos țigla și să punem la loc șindrila, iar geamurile termopan să fie înlocuite cu vechile cercenele de lemn din 1930? Din fericire, situația a fost corect înțeleasă de instanță, iar acțiunea a fost respinsă, soluția fiind menținută și în calea de atac. Însă în majoritatea unor astfel de situații, oamenii apelează tot la instanță în sensul că, văzând refuzul de a li se emite un certificat de intrare în legalitate, sesizează instanța pentru ca primarul să emită acest act administrativ.", a precizat avocata.

"Un alt abuz constă în răspunsul administrației, pentru că am încercat și după pornirea litigiului să avem o soluție pe cale amiabilă. Poziția constantă a primăriei a fost în sensul că: «Nu vă putem emite certificat de intrare în legalitate pentru că există pe rol acțiunea în desființarea construcțiilor». Am spus «și dacă se admite acțiunea ce se întâmplă?» Au răspuns simplu: «punem în executare sentința și desființăm construcția».

În opinia mea, acesta este un exemplu clar de abuz la nivelul administrației, care din fericire, în cele mai multe cazuri, a fost sancționat ca atare de instanțe, pentru că până la urmă instanța de contencios este cea chemată să exercite controlul de legalitate asupra actelor administrative. Regretabil este că pentru astfel de lucruri trebuie să se ajungă la instanță, în contextul în care administrația publică locală este finanțată din veniturile contribuabililor, din taxe și impozite, și cred că ar trebui să acorde o mai mare atenție și aplecare în rezolvarea problemelor cetățeanului de rând, sigur în limitele și cu respectarea legii.”, a precizat Flavia Maier, conform clujust.ro