Elevi de clasa I lăsați repetenți? Cristina Grigore: „Se propune rezolvarea unui efect și nu a cauzei”

Ministrul Educaţiei a mai precizat că este o greşeală această prevedere din lege.

„Din păcate este o prevedere legală. Până în clasa a III-a nu îi poate lăsa repetenţi, dar eu cred că trebuie să revenim asupra acestui lucru, pentru că iată unde suntem: ajungem la clasa a VIII-a şi atunci constatăm că nu ştiu să scrie bine, să calculeze şi 36% nu sunt în stare să ia 5 la evaluarea de la clasa aa VIII-a. Obiectivele trebuie să le stabilim prin lege şi fişa postului profesorului”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Întrebată dacă acest obiectiv, de a nu lăsa repetent un copil de clasa I, este o greşeală, Andronescu a răspuns: „Categoric. (...) Te străduieşti mai mult să-l înveţi ce trebuie să-l înveţi”.

Cristina Grigore, fostă profesoară și cea care a înființat PEDITEL, sistemul prin care părinții au acces la sfaturi medicale pediatrice prin telefon, care și-a dedicate aproape întreaga viață copiilor, și-a exprimat opinia în legătură cu această propunere.

„Ministrul Educației a propus că elevii de clasa I să rămână repetenți. Se propune rezolvarea unui efect și nu a cauzei. Propunerea vine dintr-o constatare: rezultate slabe la BAC”, a spus Cristina Grigore.

De asemenea, inițiatorul PEDITEL a subliniat mai multe probleme, poate, mai urgente din sistemul de învățământ românesc.

„1. Chiar dacă au aceeași vârstă, nu toți copiii au același ritm și nivel de dezvoltare. Programul Școală după școală în Franța, de unde s-a preluat modelul, se referă strict la ÎNVĂȚARE REMEDIALĂ. Adică, un profesor de sprijin, NU profesorul de la clasă, lucrează cu acești elevi. Mai sunt și psihopedagogi, logopezi....e mai complex. Noi știm doar forme fără fond.
2. After school-ul este o afacere și un compromis de necesitate. Normal, pentru obiectivitate, profesorul de la clasa NU ar trebui să presteze la after school.
3. Dotare materială corespunzătoare, corelarea programei cu modernitatea, necesitatea și tehnologizarea și schimb de experiență continuu între cadrele didactice de la noi și din diferite sisteme. Doar suntem în UE, nu?
4. Examene de admitere la liceu și facultatea. O mulțime de absolvenți de filologie merg la Politehnică sau științe economice. Nu au cum să facă față, e multă matematică.
5. Învățământ profesional. Sincer este anormal că un absolvent de masterat să fie vânzător sau șofer. Pentru aceste activități este suficient să aibă doar gimnaziul.
6. Limitarea locurilor la buget și la taxa în universități. Nu suntem mai … deștepți sau mai profesioniști și mai bine formați dacă avem o întreagă pleiadă de analfabeți funcționali care au terminat facultatea, au fost 3 zile la cursuri și au copiat la examen.
7. Corelarea cu piață muncii a curriculumului și liceal și universitar.
8. Costuri mai mari/ taxă de școlarizare, nu este normal că 1 an de studii superioare să echivaleze ca taxa cu 1.5 luni taxa într-o gradiniță privată ( uneori neacreaditată).
9. Reevaluarea universităților, că multe sunt preudo-instituții de învățământ.
10. Avem nevoie de profesioniști în domenii lucrative: zidari, faianțari, bucătari, croitorese, etc. Nu este necesară facultatea pentru aceste specializări.
Mai sunt, dar dacă le rezolvăm pe astea, sigur vom avea rezultate mai bune.
Aaa și știu că nu e relevant pentru mulți, dar am avea copii care merg cu plăcere la școală și o scădere a ratei abandonului școlar. Și copii mai fericiți. Cred că asta trebuie să fie esențialul. Un copil fericit”, a scris Cristina Grigore pe pagina de Facebook.