Guvernul lasă povara în cârca primăriilor. Boc pune tunurile pe București: "Cu o mână ni se dă, cu cealaltă ni se ia!" Când vom avea buget

Emil Boc a subliniat faptul că, deși se zbate să atragă investitori în municipiul Cluj-Napoca, planurile sale sunt date peste cap de Guvernul României. Nu este o noutate faptul că, în 2018, Cluj-Napoca a pierdut circa 28 de milioane de euro, bani care au mers la București în urma diminuării cotelor din impozitul pe venit. Noua idee de a pune cheltuilelile cu asistența socială în sarcina autorităților locale în schimbul creșterii cotelor din impozitul pe venit este un șiretlic al administrației centrale. Cei care suferă sunt cetățenii, iar țap ispășitor devine administrația locală, care nu își poate duce la bun sfârșit proiectele propuse, susține edilul.

"După discuția cu ministrul Finanțelor Publice și cu premierul, în urma primei runde de negocieri, rezultatul este așa: cu o mână ni se dă, cu cealaltă ni se ia! Anul trecut, Clujul a fost văduvit cu 28 de milioane de euro, practic am pierdut într-un an echivalentul unei săli polivalente de ultimă generație, în comparație cu anul 2017. De unde a apărut această pierdere? Direct din diminuarea cotelor care reveneau Clujului din impozitul pe venit, adică banii salariaților din acest municipiu. Ca primar, eu sunt interesat să atrag investitori, să atrag investiții, să fie salarii bine-plătite în oraș, pentru că în acest fel vor reveni mai mulți bani la bugetul local. Anul trecut a fost fix invers. Degeaba te chinui să menții locuri de muncă, pentru că resursele financiare pe care le produc acești oameni nu rămân, ci pleacă în altă parte. Oricum pleacă destul de mult în altă parte!", a declarat edilul, la un post de radio local.

3.000 de primării se bat pentru 10% din Bugetul de stat

Boc susține că, pentru a păstra nivelul și puterea din cumpărare din 2017, Guvernul ar trebui să întoarcă administraților locale cel puțin 67% din impozitul pe venit, conform calculelor AMR. După o târguială cu procentele, guvernanții au venit cu o propunere care ar putea împăca și capra și varza, idee deloc gustată însă de Emil Boc, nemulțumit că Guvernul stopează dezvoltarea marilor motoare economice.

"Guvernanții au propus 52%, apoi 55%, într-o ultimă discuție s-a avansat procentul de 60% ceea ce, la prima vedere, pare un progres. Pe acest impozit pe venit, care reprezintă doar 10% din Bugetul de stat, 3.000 de primării din țara asta se bat, pentru procentul acesta nesemnificativ, infim! Teodorovici (n.r. ministrul Finanțelor Publice) a spus că banii rămân 100% la nivel local, dar mai spune și că îl vor împărți după cum doresc ei. Lăsăm o marjă mare unde președinții de consilii județene sunt de la PSD, iar banii se împart după criteriile știute numai de ei. 70% din PIB-ul țării se produce în municipii. Aici trebuie să veniți cu resurse financiare suplimentare, pentru că aici sunt cele mai mari provocări, iar dacă ei iau banii de la marile motoare economice de dezvoltare, cum este Clujul, vor omorî șansa de dezvoltare a acestei țări pe dimensiune regională!", a precizat edilul.

"Dacă ni se iau banii, cum putem finaliza proiectele?"

Boc amintește că, pentru realizarea planurilor majore, cum ar fi exproprierile în vederea lărgirii străzii Bună Ziua, Centura Metropolitană, pasajele Tăietura Turcului și Mărăști sau cele 19 parkinguri, orașul are nevoie să păstreze banii la nivel local. Acesta compară Cluj-Napoca cu "un avion transatlantic cu patru motoare", dar care este nevoit să meargă cu doar două motoare, să-și încetinească ritmul de dezvoltare.

"Spre deosebire de anul trecut, ne-au pus în cârcă asistența socială care, până acum, era plătită 90% de la bugetul de stat. Acum se va plăti 100% din bugetul local, asta înseamnă o pierdere de circa 10 milioane de euro pentru municipiul Cluj-Napoca. AMR respinge această propunere, este inacceptabilă, a cerut excluderea acelor cheltuieli, să fie suportate în continuare de Bugetul de stat pentru a avea, cât de cât, o coerență instituțională. Avem speranța că parlamentarii vor înțelege cu adevărat această problemă, cele mai mari confruntări pe care le au oamenii le au la nivel local, mai ales în marile aglomerări urbane. [...] Trebuie să întârzii, să amâni multianual foarte multe proiecte care puteau fi deja demarate. Lucruri pe care le poți face în doi ani, trebuie să le amâni să le faci în patru ani", se plânge fostul premier.

Finanțarea complementară, o gaură imensă în bugetul local

Supărat că, în 2018, Primăria municipiului Cluj-Napoca a fost nevoită să suporte aproape integral costurile finanțării complementare în învățământul preuniversitar, Emil Boc spune că majorarea cotelor din impozitul pe venit este o "manevră de imagine" a Guvernului. Acesta susține că orașul suferă o mare nedreptate și că, prin diminuarea cotelor din TVA, Cluj-Napoca va pierde, din nou, resurse financiare însemnate.

"Vă mai dau un exemplu, ca să înțeleagă clujenii: învățământul preuniversitar, unde primăriile sunt direct implementate. Legea spune clar că în finanțarea complementară, unde intră bursele, investițiile, mobilierul, dotările, calculatoarele, se asigură din sume defalcate din TVA și din bugetele locale. Adică Guvernul ar trebui să dea o sumă consistentă de bani unităților administrativ-teritoriale pentru această finanțare complementară. În 2018, finanțarea la Cluj-Napoca a fost de 63 de milioane de lei, din care 61 de milioane au fost suportate de Primărie! Aici se vede o mare nedreptate pentru orașul nostru, în loc să primim și noi sume din cotele defalcate din TVA, au lăsat toată povara pe noi, ceea ce este profund imoral și incorect. Îmi este frică că, pe această componentă, deși va crește impozitul pe venit de la 43% la 60%, ne vor diminua cotele din TVA, care sunt la discreția Guvernului, pierzând din nou resurse suplimentare", a tunat edilul.

Bugetul local, nu mai devreme de sfârșitul lunii martie!

În condițiile în care Bugetul de stat nu a fost trimis nici măcare spre dezbatere în Parlament, bugetul local al municipiului Cluj-Napoca nu va putea fi adoptat mai devreme de sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie (la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al noului Buget de stat), susține Boc. Acesta imploră parlamentarii clujeni să se zbată în Parlament pentru ca resursele financiare să nu fie diminuate.

"În UE, aproape 40% din Bugetul de stat se întoarce spre administrațiile locale. În România procentul este sub 20%, ar fi bine ca măcar 30% să se întoarcă. Respectați administrațiile locale, pentru că ele sunt cele care intră în contact direct cu oamenii! [...] La noi este fix invers, banii sunt luați de la nivel local, duși la nivel central, de unde printru-un pix al unui ministru se decide modul de alocare a sumelor respective. România nedreptățește profund administrațiile locale. Vor urma discuții și la nivel local, vom încerca să ne chivernisim banii și să încercăm să implementăm acele proiecte stringente pentru clujeni", a completat Emil Boc.