Daci și romani de la Cluj s-au luptat la Măgura Uroiului - FOTO

A X-a ediție a Festivalului Dac Fest a avut loc în perioada 12-14 iulie, pe platoul de la Măgura Uroiului, lângă Simeria, județul Hunedoara, un loc important pentru istoria poporului român. Pe lângă grupurile de reenactori din ţară, la ediția Dac Fest din acest an au participat mai multe asociaţii din Italia, Bulgaria, Ungaria şi Rusia.

Măgura Uroiului este însăşi un loc special. Situl arheologic este cunoscut şi prin toponimele Măgura, Dealul Uroiului sau Muntele de Aur. Măgura Uroiului este un deal ce a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Vechea carieră de andezit a dacilor a intrat în rândul rezervaţiilor ştiinţifice şi arheologice, a devenit o destinaţie turistică.

O zi în Dacia liberă

Deschiderea festivalului a avut loc vineri, iar români din toate colțurile țării s-au adunat la Măgura Uroiului, pe un platou imens, care a fost transformat pentru un weekend întreg într-un sat dacic. Zeci de persoane se plimbau, îmbrăcați în haine specifice dacilor, femeile fiind îmbrăcate în rochii largi, de tip sac, cu decolteuri generoase, cu părul împletit și purtând bijuterii spiralate, iar bărbații cu cămăși lungi, crăpate pe lateral, opinci și șosete de lână, cum era obiceiul în urmă cu aproape două milenii.

Astfel, invitații au putut să vadă cum trăiau și munceau dacii, dar și cum arătau taberele militare romane. Vizitatorii au putut să participe la numeroase ateliere, să vadă cum se machiau dacii sau cum își făceau bijuteriile. În altă parte a „satului”, câțiva daci pregăteau masa, mistreț cu măr și ghimbir, dar și alte bunătățuri pe care le mâncau strămoșii noștri.

Totuți, punctele de atracție ale festivalului au fost scenetele puse la punct de către reenactori, printre care: ritual de nuntă dacică, târg de sclavi, ritual de incinerare.

La târgul de sclavi, publicul a avut ocazia să liciteze pentru un sclav, așa cum se proceda în antichitate. Licitația începea de la un leu și a ajuns până la 100 de lei.

Sâmbătă, după lăsarea întunericului, ielele au dansat în jurul focului de tabără de la poalele Măgurii Uroiului.

Lupte între gladiatori

Publicul s-a înghestuit la Dac Fest când au avut loc luptele între gladiatori. Bărbați îmbrăcați în costume specifice gladiatorului, s-au luptat spre încântarea publicului. Luptele au fost aprige, iar acestea se încheiau în funcție de cum decidea publicul. Când unul dintre gladiatori ajungea să îl pună la pământ pe celălalt, se cerea opinia publicului. Gladiatorul înfrânt merita să fie cruțat sau să fie ucis de către adversarul său?

Unii au scăpat cu viață, la mila publicului, în timp ce alte lupte s-au terminat într-o „baie de sânge”. Desigur, nimeni nu a fost rănit în timpul acestor confruntăru

Bătăliile între daci și romani

Alte două momente-cheie din timpul festivalului au fost cele două bătălii dintre daci și romani, de la 101-102 și 105-106, reenactorii încercând să reproducă cât mai specific aceste file din istoria noastră.

Zece ani de Dac Fest, o idee pornită de la Cluj

Ideea unui festival care să ne omagieze strămoșii, pe daci și pe romani, a pornit de la Cluj și a ajuns într-una dintre zonele cu cea mai mare însemnătate istorică din țară. Prima dată însă, a apărut Terra Dacica Aeterna, prima asociație de reconstituire istorcă antică de la noi din țară.

„Toată ideea a pornit de la Cluj, de la Paul Cheptea, care a văzut pentru prima dată romani care veneau să facă reconstituire istorică. Veneau din Ungaria. A fost puțin supărător pentru noi, fiindcă nu aveam nici daci, nici romani, deși ne tragem din ei. Așa am apărut noi, Terra Dacica Aeterna, în 2007, prima asociație de reconstituire istorică antică din România. Pe vremea aceea erau vreo 10 băieți, judecători, avocați, doctori, și-au făcut armuri și a început joaca. Acum am ajuns la 170 de membri, avem peste 400 de festivaluri la care participăm în țară și străinătate și filiale în mai multe orașe din țară”, a spus Lucian Panov, președintele asociației și cel care a fost Decebal în reconstituirea luptelor dintre daci și romani.

Îmbrăcat în haine specifice, cu o barbă lungă și grizonată, Lucian Panov povestește cu drag despre cele câteva zile pe care le pot petrece, intrând în pielea personajelor care duc cu gândul la strămoșii noștr. De la an la an, festivalul s-a dezvoltat, reușind să atragă din ce în ce mai mulți turiști.

„Nouă ne place să facem asta, să facem festivalul. Am venit să ne distrăm, să fim pentru câteva zile daci și romani, dar cu ocazia asta și spectatorii pot să învețe multe lucruri. Este istorie vie ceea ce facem noi aici. Pui mâna pe o forjă, pe un vârf de săgeată, nu e doar teorie, ca în manualele de istorie. Ne bazăm foarte mult pe ateliere. Facem lemnărie, facem fierărie, bucătărie antică, pielărie. La ediție din acest an am făcut pentru prima dată un furnal pentru prelucrarea minereului de fier. Am avut primul atelier de cosmetică antică din țară!”, a spus Panov.