Actualitate
Daniel David, despre cazul de la Caracal: „Astfel de cazuri tragice sunt un simptom al unei boli psihoculturale mai profunde”
Cazul fetei de la Caracal, care a fost ucisă brutal în urmă cu câteva zile, după ce a sunat disperată la 112, a bulversat întreaga țară. Profesorul de psihologie Daniel David a explicat că această situația a apărut nu doar din cauza autoritățillor, ci din cauza unor probleme profunde ale societății.
În data de 25 iulie 2019, o tânără de doar 15 ani, care fusese dată dispărută de către părinț, a făcut un apel disperat la 112. A spus că a fost răpită, violată și bătută. A încercat să dea polițiștilor cât de multe date a putut despre locația în care se afla. Tânăra a fost tratată superficial de către persoanele de la dispecerat, dar și de către polițiștii cu care i s-a făcut legătura, după cum se poate observa din convorbirile care au fost publicate marți. În cadrul unui interviu pentru edupedu.ro, profesorul de psihologie Daniel David, a vorbit despre principalele cauze ale acestui eveniment care a șocat o întreagă țară.
În urma convorbirii dintre cei care ar fi trebuit să o salveze pe Alexandra și victimă, Daniel David vorbește despre o pregătire precară a autorităților, dar și despre faptul că salvatorii ajung să uite menirea lor.
„Cred că comportamentul factorilor instituționali implicați este explicat cel mai bine de o precară pregătire profesională, în contextul descris mai sus. Apoi, concentrarea puterii sociale face ca în România autoritățile să se comporte adesea autosuficient, uitând ca acestea trebuie să-i reprezinte pe oameni, nu să-i conducă discreționar! Astfel, unele instituții se redefinesc singure, chiar lăudându-se cu faptul că sunt ca o familie, uitând că funcția lor socială principală nu este să aibă grijă unii de alții (așa cum fac membrii unei familii), ci funcția lor este să aibă grijă de oameni/cetățeni (și abia apoi sau în paralel să fie preocupați și unii de alții ca membrii unei familii). Sigur că pot conta și alte mecanisme psihoculturale (ex. neîncrederea interpersonală/poate un nivel mai crescut de misoginism/cinism ridicat, etc.), dar acestea ar putea să fie depășite de o pregătire profesională de calitate, care ar putea include și corectarea unor astfel de distorsiuni”, a spus profesorul universitar.
Despre criminal, a spus că acesta ar putea să sufere de diverse tulburări psihice.
„În ceea ce privește criminalul, analizând întregul context, foarte probabil că pe lângă alte tulburări psihice, vom găsi și tulburări de personalitate, cel mai probabil tulburare de personalitate antisocială; dar acest lucru trebuie să rezulte dintr-un psihodiagnostic atent”, a adăugat Daniel David.
Specialistul în psihologie a explicat că aceste cazuri tragice sunt simptom ale unei boli psihoculturale mai profunde. Atitudinea autorităților, atitudinea vecinilor, toate au la rădăcină probleme mai grave ale societății în care trăim.
„Înainte de a răspunde la întrebările specifice, trebuie înțeles cadrul psihocultural mai general al societății românești de astăzi. Asta pentru că astfel de cazuri tragice sunt un simptom al unei boli psihoculturale mai profunde, pe care unii nu o conștientizează (ba unii o consideră chiar normalitate!), iar alții o văd, dar nu au curajul să o confrunte.
Din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi învățământul superior de calitate. Unele universități au prins această idee – într-o formă sau alta – în Carta Universitară și/sau în motto-urile proprii. Într-adevăr, universitățile produc specialiștii pentru diverse domenii; dacă aceștia sunt prost pregătiți, acele domenii vor funcționa prost. De asemenea, universitățile formează profesorii care ne educă copiii; dacă aceștia sunt prost pregătiți, atunci ne vor educa prost copiii. Și astfel o țară este condamnată pentru prezent și pentru viitor!
Așadar, prioritatea oricărui stat este să-și asigure un învățământ superior modern și performant. În România, într-o logică de concentrare a puterii sociale, de anulare a diferențierilor pe bază de merit și de reducere a autonomiei indivizilor/instituțiilor, am nivelat universitățile, am demonetizat titlurile universitare și am politizat învățământul superior, ținându-l prin subfinanțare cu mână întinsă spre guvernanți. În fine, în ceea ce privește contextul psihosocial, oamenii în anumite zone – mai ales rurale/orașe mici – au devenit mai puțin responsabili social și mai temători; asta ca urmare a unei disoluții a autorității în acele zone, care nu te protejează în fața „tartorilor locali”, dacă ai atitudini civice. Așadar, într-un astfel de context, foarte probabil că vecinii erau dezinteresați sau informați, dar temători să intervină”, a explicat Daniel David.