Ce vor clujenii în oraş: locuri de joacă smart, info point pentru diaspora şi parcări verticale. Primăria evaluează 199 de proiecte propuse

Pe site-ul dedicat procesului bugetării participative, lansat de Primăria Cluj-Napoca pentru acest an, au fost prezentate 199 de proiecte depuse de cetăţeni, termenul limită expirând duminică, 11 august.

În total, s-au depus proiecte pentru şase categorii – Alei, trotuare şi zone pietonale, Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei, Spaţii verzi şi locuri de joacă, Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public), Infrastructură educaţională şi culturală şi Oraşul digital, urmând să fie implementate anul viitor, în final, 15 proiecte, fiecare cu o sumă maximă de 150.000 de euro.

Un elveţian care trăieşte în Cluj-Napoca de aproape 10 ani, Oliver Ryffel, a propus înfiinţarea unei staţii de autobuz în faţa Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj, la terminalul Sosiri.

„Momentan există o staţie de autobuz în afara aeroportului iar pentru a ajunge la ea trebuie să se traverseze toată parcarea, de multe ori haotică şi plină de şoferi grăbiţi, ceea ce face deplasarea, mai ales cu copii, foarte dificilă, şi să se iasă din aeroport. Înfiinţarea unei statii în interiorul aeroportului, ar fi de mare ajutor pentru călători, ar reduce traficul din şi din jurul aeroportului şi ar aduce aeroportul mai aproape de pretenţiile oraşului şi ale zonei”, se arată în propunere.

Un alt proiect, al Georgianei Bigea, vizează deschiderea Diaspo Cafe, un info point pentru românii veniţi din Diaspora, ţinând cont de faptul că aceştia au nevoie de reintegrare.

“După un timp îndelungat petrecut în străinătate, pierd contactul cu oportunităţile pe care le pot accesa. De asemenea, este dificil pentru românii reveniţi să se găsească între ei şi să întâlnească iniţiativele care li s-ar potrivi. Unii au nevoie de a reînvăţa limba română, alţii caută un grup de sprijin pentru a trece peste şocul cultural invers, iar unii caută să înţeleagă cum se transferă experienţa lor din străinătate pe piaţa muncii de aici”, se menţionează în proiectul evaluat la 20.000 de euro.

Un clujean, Florin Feder, propune revenirea la vechea denumire de Cluj a oraşului, fără Napoca, şi la stema istorică din anul 1369. Potrivit acestuia, printre avantajele noii denumiri ar fi uşurinţa memorării şi publicităţii numelui la nivel internaţional, mai ales pentru turism şi business, cât şi oficializarea şi simplificarea unei denumiri folosite oricum la nivel naţional, cea de Cluj, precum şi dimensiunea redusă a costurilor de implementare, deoarece actele de identitate vor trebui, oricum, preschimbate la nivel naţional cu cărţi de identitate în format uniform tip card de credit.

Proiectul locurilor de joacă smart, iniţiat de George Costea, se referă la transformarea actualelor locuri de jocă, pline de tobogane, leagăne sau balansoare în spaţii ale descoperirii, ale învăţării.

„Senzaţia încercată când te-ai dat prima dată pe tobogan scade cu fiecare dată când acţiunea se repetă. A o suta oară acel tobogan nu te mai atrage deloc. La fel şi în cazul celorlalte piese ce compun echipamentul de joacă. Toate sunt frumos colorate, însă unidimensionale, locurile de joacă fiind sunt temple ale rutinei, moartea creativităţii şi curiozităţii. Proiectul are în vedere completarea spaţiilor de joacă existente cu elemente care să stimuleze curiozitatea intelectuală a copiilor, cum ar fi şahul, jocuri cu numere sau muzicale şi jocuri care invită la colaborare sau competiţie. Fie că e vorba de un joc (şah, şotron, Go, moară, X şi O) sau informaţii de cultură generală cum ar fi sistemul solar sau constelaţiile, roza vânturilor sau harta lumii, toate acestea pot fi aplicate direct pe asfalt sau pe un suport în interiorul spaţiului de joacă”, a explicat iniţiatorul proiectului.

O propunere lansată de Mihai Palade vizează achiziţionarea unor parcări verticale în vederea economisirii spaţiului ocupat în prezent de locurile de parcare şi redarea acestuia către locuitori.

„O parcare verticală are o capacitate de până în 20 de locuri şi ocupă doar 4, astfel, restul de 16 putând deveni spaţiu verde sau de joacă”, se precizează în propunere.

Titiana-Maria Silimon-Morariu a propus Primăriei Cluj-Napoca amenajarea şi utilarea unor staţii de schimbat bebeluşii în locurile publice - primăriile de cartier, bibliotecile de cartier, toaletele publice.

„Având doi copii mici, ne-am lovit de multe ori de situaţia în care nu am găsit un spaţiu în care să schimbăm scutecul bebeluşului, în afara băilor amenajate în centrele comerciale. Acestea sunt insuficiente ca număr. De asemenea, am observat familii de turişti străini şi nu numai care s-au confruntat cu aceeaşi problemă în Cluj, în timp ce vizitau centrul oraşului”, a susţinut aceasta necesitatea proiectului.

Potrivit calendarului municipalităţii, în perioada 12 august – 22 septembrie va avea loc evaluarea proiectelor, din 23 septembrie până în 20 octombrie va avea loc prima etapă a votului în care clujenii pot alege în total 30 de proiecte din domeniile prezentate, după care va urma, până în 17 noiembrie, a doua etapă de vot, urmând să rămână, în final, 15 proiecte.

În 25 noiembrie vor fi afişate rezultatele finale, în baza unei ierahizări în funcţie de voturi, după care se va trece la implementarea şi finanţarea lor începând cu anul 2020.