Actualitate
Drumul spre o societate la fel pentru toți - pacienții cu HIV/SIDA și restul lumii
În urmă cu 30 de ani, România înregistra cele mai multe cazuri de infecție cu HIV/SIDA de la momentul apariției virusului.
În prezent, noile tratamente antiretrovirale aduc pacienților seropozitivi posibilitatea unei vieți trăite aproape în normalitate, în care virusul este ţinut sub control şi nedetectabil, reducându-se astfel pericolul de a-i afecta pe alții. Cu toate acestea, pacienții cu HIV/SIDA încă se confruntă cu o stigmatizare socială aproape universală.
Dr. Cristian Jianu este Medic Primar Boli Infecțioase și își desfășoară activitatea în cadrul Centrului Regional de Supraveghere și Monitorizare a infecției HIV/SIDA din Cluj Napoca din anul 2002. De mai bine de 15 ani este aproape de pacienții seropozitivi.
Care era în anii 90 situația cazurilor de HIV apărute în România? Cum percepeți situația actuală în România, după 30 de ani?
Dr. Cristian Jianu: Apogeul numărului de pacienți raportați cu infecție HIV a fost atins la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90. Cei mai mulți pacienți seropozitivi erau copii din Cohorta Românească. Foarte rar erau detectați cu HIV/SIDA pacienți adulți, însă, atunci când erau diagnosticați, aceștia se aflau în general într-o fază avansată a infecției. În prezent, în fiecare an din ultimii 4, am avut un număr de 60-70 de pacienți diagnosticați cu infecție HIV, infectați prin contact sexual. Doar o parte dintre aceștia se află în faze avansate ale infecției, cea mai mare parte dintre ei au o stare de sănătate relativ bună, fără multe infecții asociate.
Cât de puternică este legătura medic - pacient pe care o crează această boală?
Dr. Cristian Jianu: Infecția cu HIV/SIDA crează o legătură puternică între medic și pacient. Noi, medicii, devenim un fel de medici de familie ai acestor pacienți. De obicei, suntem primii sunați în momentul în care intervine o problemă de sănătate, pentru a-i îndruma ulterior către un alt serviciu medical sau pentru a verifica posibilele interacțiuni medicamentoase. Legătura care se stabilește nu este doar una medicală, ci devine și una sufletească. Pentru a avea succes în tratamentul acestei infecții, trebuie să fim sufletește alături de pacienți.
Care sunt schimbările pe care le-ați resimțit de-a lungul timpului în controlul infecției HIV în România – cât de mult s-a schimbat managementul bolii?
Dr. Cristian Jianu: Schimbările petrecute în managementul infecției de-a lungul timpului sunt foarte mari. În primul rând, numărul tabletelor pe care un pacient trebuie să le ia zilnic a scăzut foarte mult. S-a ajuns de la 6-8 tablete pe zi, la 1-3 tablete în prezent. Ne îndreptăm spre o generalizare a tratamentului cu o singură tabletă și în România. Dacă la sfârșitul anilor 90 principalul obiectiv terapeutic era obținerea controlului infecției și refacerea sistemului imunitar, în prezent, unul dintre principalele obiective îl constituie calitatea vieții pacientului, respectiv alegerea unei scheme terapeutice care să îi influențeze cât mai puțin activitatea zilnică.
Care sunt perspectivele persoanelor care trăiesc cu HIV astăzi în ceea ce privește calitatea vieții?
Dr. Cristian Jianu: Pespectivele asupra calității vieții sunt mult mai bune în prezent decât erau în trecut, iar acest lucru se datorează folosirii schemelor terapeutice cu un număr cât mai mic de tablete. Într-un viitor apropiat sperăm să fie necesară administrarea unei singure tablete. Efectele adverse ale medicației folosite în prezent sunt semnificativ reduse în comparație cu cele ale medicației folosite în anii ‘90 și 2000. De asemenea, terapiile actuale sunt mult mai potente și mai eficiente decât cele folosite în trecut. Cum spuneam, sperăm ca viitorul să aducă terapii care să fie administrate o dată pe lună.
Ce procent de pacienți raportează un grad ridicat de stigmatizare resimțit – pacienții dumneavoastră se confruntă cu acest lucru?
Dr. Cristian Jianu: Toți pacienții resimt un grad de stigmatizare – fără a putea să apreciez dacă este vorba de un nivel ridicat sau scăzut, dar stigmatizarea încă există și astăzi. Din experiența mea cu pacienții, marea majoritate a acestora resimt stigmatizarea când se adresează altor servicii medicale. Totodată, pacienții seropozitivi resimt stigma în rândul societății, mai ales în mediul rural.
Care credeți că sunt soluțiile pentru a reduce în continuare stigma asociată cu HIV în România?
Dr. Cristian Jianu: Cred că este necesară o creștere a nivelului educației din țara noastră. Și prin acest lucru nu ma refer doar la educația sanitară, care se face în școli sau care ar trebui în mod obligatoriu să se facă în școli. Ma refer și la educația pe care ar trebui să o găsim și în mass-media, care ar putea face mai ușoară acceptarea persoanelor infectate cu HIV/SIDA în rândul societății. Deși în ultimii ani pare să existe o scădere a stigmatizării acestor persoane, progresele sunt mici pentru o țară UE.
Mesaj pentru cititori
Dr. Cristian Jianu: Cea mai mare dorință a mea este să trăim într-o societate cu cât mai puține disfuncționalități, o societate care să fie la fel pentru toți – tineri sau vârstnici, din oraș sau de la sat, persoane cu sau fără infecție HIV.
Acest interviu face parte din campania “Nu-ți feri privirea”, o inițiativă GSK România cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva HIV, pentru a sublinia importanța crucială a solidarității umane în lupta împotriva bolii. Integrarea socială a pacienților HIV/SIDA este o componentă esențială a tratării cu succes a bolii. Campania “Nu-ți feri privirea” folosește simbolul unei legături umane fundamentale – contactul vizual – ca metaforă pentru nevoia de a empatiza cu pacienții ce luptă împotriva bolii.