SONDAJ. 6 din 10 românii au respectat, în totalitate, indicaţia de a rămâne la domiciliu

Pe fondul suspendării în totalitate a activităților publice, a scăzut ponderea celor care ies din casă în această perioadă. De asemenea, scade gradul de încredere în ceilalți cu privire la respectarea restricțiilor de mișcare.

Peste trei sferturi dintre participanții la studiu (76%) spun că respectă în totalitate indicațiile transmise de Guvern și de Comitetul Național pentru Situații de Urgență cu privire la epidemia de COVID – 19.

Respondenții de peste 65 de ani (81%) și cei cu educație ridicată (84%) susțin, în proporții mai ridicate decât alte categorii, că respectă indicațiile în totalitate. 23% dintre participanții la studiu spun că respectă, parțial, aceste indicații.

Aproape 6 din 10 români spun că au respectat, în totalitate, indicația de a rămâne la domiciliu în aceste zile, 37% au respectat-o parțial, iar 3% spun că nu au respectat-o deloc.

Femeile, vârstnicii peste 65 de ani și respondenții cu educație crescută sunt cei în rândul cărora proporția celor care au respectat în totalitate indicația de a rămâne la domiciliu este mai ridicată.

39% dintre participanții la studiu declară că au ieșit într-un loc public în ultimele trei zile (începând cu 18 martie), în scădere cu 10 puncte procentuale față de studiul similar realizat în urmă cu o săptămână.

Cea mai ridicată pondere se regăsește în rândul persoanelor între 36 și 50 de ani. În continuare, cumpărăturile reprezintă activitatea cea mai frecventă pentru care au ieșit românii din casă (68% în studiul curent față de 53% în studiul realizat în perioada 16-17 martie 2020), urmată de muncă.

Crește proporția românilor care cred că ceilalți oameni nu respectă recomandările pe perioada stării de urgență: 46% dintre români (față de 36% în perioada 16 – 17 martie 2020) cred că majoritatea oamenilor din localitățile lor nu respectă recomandările autorităților privind conduita, în această perioadă.

PANDEMIA INFLUENȚEAZĂ DECISIV LOCUL DE MUNCĂ

6 din 10 români care au în prezent un loc de muncă cred că criza globală generată de pandemia de COVID – 19 le poate afecta jobul.

Impactul acestei crize asupra locului de muncă este așteptat de 66% dintre respondenții care au un loc de muncă în mediul privat și de 50% dintre participanții la studiu care lucrează la stat (în sectorul public).

TELEVIZIUNEA ESTE PRINCIPALA SURSĂ DE INFORMARE A ROMÂNILOR CU PRIVIRE LA PANDEMIA DE COVID – 19

Consumul de televiziune, în această perioadă, este crescut: 86% spun că se uită la televizor.

Este mai crescut în rândul femeilor, în rândul persoanelor de peste 51 de ani (92% pentru persoanele între 51 și 65 de ani și 98% pentru persoanele de peste 65 de ani) și sensibil mai scăzut în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani (67%).

 Consumul de informații privind pandemia de COVID – 19 la tv este unul foarte crescut.

96% dintre participanții la studiu declară că urmăresc la posturile de televiziune informații referitoare la pandemie. Consumul de informații pe acest subiect, la tv, este ușor mai scăzut în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani.

Peste jumătate (58%) dintre românii care urmăresc posturile de televiziune și se informează cu privire la pandemia de COVID - 19 spun că știrile și informațiile pe care le văd zilnic la tv le transmit un sentiment de teamă. 35% spun, din contră, că acestea le transmit un sentiment de optimism.

Sentimentul de teamă este prezent, în  proporții mai ridicate, la tineri (69%) și la respondenții cu nivel ridicat de educație (67%), în timp ce sentimentul de optimism îl regăsim în rândul populației de peste 51 de ani.

55% dintre români citesc știri despre pandemia de COVID – 19 pe internet și pe rețelele de socializare.

Tinerii (78%), bărbații (63%) și persoanele între 36 și 50 de ani (61%) utilizează pentru informare internetul și rețelele de socializare în proporții mai ridicate.

Doar 7% dintre cei care citesc informații despre COVID – 19 pe internet și rețele de socializare spun că au încredere în totalitate în acestea

79% spun că au încredere parțial, iar 13% recunosc că nu au încredere în informațiile despre pandemie pe care le citesc pe internet și rețele de socializare.

VOLUNTARIAT ȘI GENEROZITATE

 68% dintre români spun că ar participa ca voluntari în echipele de salvare dacă în localitatea lor ar exista un număr mare de îmbolnăviri, în timp ce 31% nu ar face acest lucru.

Spiritul de voluntariat este mai prezent la bărbați (76%), la persoanele între 36 și 50 de ani (81%) și la respondenții din Transilvania și Banat (74%).

6 din 10 români susțin că ar dona bani pentru amenajarea spitalelor sau pentru dotarea lor în scopul gestionării COVID – 19, dar peste o treime nu ar face acest lucru.

Cel mai puțin dispuși să facă astfel de donații sunt respondenții peste 65 de ani (40%) și persoanele cu educație scăzută (48%), în timp ce persoanele care, declarativ, se arată dispuse să doneze sunt cele cu studii superioare și peste (76%).

Mai bine de un sfert dintre participanții la studiu care au declarat că sunt dispuși să facă o astfel de donație ar disponibiliza suma de 500 de lei, 29% ar da cel mult 100 de lei, iar 19% ar dona între 101 și 500 de lei.

ROMÂNII CRED ÎN STAT

8 din 10 români declară că acțiunile autorităților centrale din România le dau sentimentul că pandemia va fi depășită

Încrederea este mai ridicată decât media în rândul persoanelor cu educație scăzută, a celor care locuiesc în mediul rural și în rândul vârstnicilor.

7 din 10 români se declară mulțumiți de activitatea autorităților locale

Respondenții în rândul cărora gradul de mulțumire este mai ridicat sunt cu precădere cei cu educație scăzută (74%), dar și tinerii (74%).

O treime dintre români cred că autoritățile mai degrabă ascund informații

Întrebați fiind cu privire la atitudinea autorităților cu privire la diseminarea informațiilor legate de pandemia de COVID – 19, peste jumătate dintre români (58%) sunt de părere că autoritățile mai degrabă informează corect populația, însă 32% cred că autoritățile mai degrabă ascund informații cu privire la acest subiect.

Cei mai încrezători respondenți în corectitudinea informațiilor primite din partea instituțiilor statului sunt bărbații (62%) și cei între 51 și 65 de ani (65%).