Unde e surpriza, Alin Tișe? Centrul de Deșeuri, în mare pericol să NU obțină avizul de mediu! Se anunță o CATASTROFĂ ECOLOGICĂ la Cluj?

„Avem o surpriză! În partea a doua a lunii aprilie, funcţionarea CMID-ului. Ne dorim să între în funcţiune, prima maşină de gunoi să ajungă în acest centru ecologic până la finele lunii acesteia. Am câştigat timp şi sper să reuşim”, a declarat Tişe, la mijlocul lui aprilie. Iată, am ajuns deja la sfârșitul lunii, însă nici vorbă ca prima celulă de la CMID să fi fost inaugurată! Unde este surpriza, domnule Alin Tișe?

De fapt, Consiliul Județean solicită, din nou, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) emiterea autorizației integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID). Asta după ce, la prima încercare, în ianuarie 2020, forul administrativ județean a mai solicitat o dată ANPM emiterea autorizației pentru CMID, fiind retrimis „să mai aprofundeze nițel subiectul”.

Societatea civilă din Cluj cere ca autorizația de mediu să nu fie emisă. De ce? Capacitatea stației de tratare a levigatului este subdimensionată!

Documentația depusă de Consiliul Județean Cluj la ANPM „suferă de multiple lacune”, spun specialiștii în mediu, potrivit unui document elaborat la comun. Mai întâi, suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID (practic, o suprafață imensă, deschisă, în care se aruncă gunoiul întregului județ, adus cu camioanele) este de 8,95 hectare. La Cluj, media precipitațiilor anuale este de 557 mm.

Prin înmulțire, suprafața celulei de depozitare colectează, pe an, 498.515.000 litri de precipitație, adică 49.851,5 metri cubi, adică în medie 136.5 mc pe zi. Zilnic – în medie – 136.5mc de precipitații cad peste gunoiul depozitat în „farfuria” imensă de la CMID, deschisă, se îmbibă în gunoi și se transformă în 136.5 mc de levigat. Acest levigat trebuie tratat.

Conform documentației, capacitatea staţiei de tratare levigat (Klarwin) prevăzută pentru CMID, este de 106 m3/zi. Cum 136.5 este mai mare decât 106, în CMID se produc pe zi – în medie – cu 30 mc de levigat mai mult decât poate stația să neutralizeze (dacă merge neîntrerupt). Asta înseamnă 10.950 mc de levigat în exces pe an. „Vorbim de un lac toxic de un hectar, adânc de un metru, care se tot adună și crește la fundul depozitului de gunoaie. Și nu poți scăpa de ea, că nu ai capacitate. Că n-ai prevăzut-o de la început”, avertizează specialiștii.

„Stația Klarwin produce permeat (netoxic) și concentrat de levigat, la o rată de 8/1. Permeatul se dă drumul în Zăpodie, iar concentratul vine redepus în depozit. Asta înseamnă zilnic 13.25 mc de concentrat de levigat, adică anual, încă 4.836,25 mc repompat în depozit. Atunci, în total, vorbim deja de 15.786,25 metri cubi de zaț toxic (un lac de un hectar la un metru jumate adâncime) care se tot adună în exces, zi de zi, an de an, în fundul depozitului, cu care nu ai ce face, și în care ți se îmbibă tot gunoiul ca savarina. Și care, până la urmă, cu anii, nu poate decât să o dea în supraplin”, se mai arată în documentul elaborat de societatea civilă.

Terenul pe care s-a construit CMID este instabil și înclinat

Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID e compusă din trei sub-depozite, interconectate. Fiecare este înclinată, într-un unghi de 7,2%. Așa cum știm, în orice farfurie înclinată supa se adună la peretele de jos, și aici e la fel. Dar un unghi de 7,2% înseamnă o înclinare de 7 metri la 100 metri, iar digul celulei este înalt de 5 metri. E atât de înclinat, încât dacă umpli farfuria cu levigat până la refuz, la capătul din sus fundul încă rămâne uscat, bine uscat.

Dar, niciuna din cele trei „farfurii” de la CMID nu o poți umple până la refuz, până la buza digului, că riști să-ți cedeze oricare și să-ți le rupă, în lanț, pe toate care sunt în aval. Tot terenul pe care s-a construit CMID este extrem de instabil, încadrarea zonei fiind de „risc geotehnic major”.

„În asemenea condiții de risc, este impetuos necesar să poți supraveghea, dar mai ales repara hidroizolația farfuriilor. Cum capacitatea stației de levigat este mai mică decât rata cu care levigatul se adună, odată ce ai dat drumul la CMID, tu practic nu mai poți interveni la hidroizolație, că ți-e sub levigat – un levigat care îți crește constant la peretele de jos a fiecărei farfurii înclinate”, mai arată specialiștii.

Cum se poate remedia problema? Simplu! Cu o catastrofă ecologică!

Pentru a remedia problema, există însă o soluție. Dezastruoasă din punct de vedere ecologic! Dai drumul la levigatul netratat din depozit în pârâul Zăpodie, iar când s-a golit, „te bagi la reparat”. „Catastrofă ecologică? Sigur! Dar Alin Tișe a obișnuit deja Clujul cu asta, acum doi ani. Că acum o să fie pe față, premeditat, știut de toată lumea dinainte, cu avizul ANPM? Îi pasă cuiva?”, se întreabă societatea civilă.

„Mai mult, documentația aruncă în cârca operatorului CMID sarcina de a elabora așa-zisul «plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale pentru obiectiv», dar practic îi dă doar șansa ca prima dată să polueze premeditat, dacă trebuie să intervină. Faptul că în condițiile constructive date operatorul nu are cum să intervină la hidroizolația subcelulelor fără să producă înainte – premeditat – o catastrofă ecologică, este un al doilea motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID”, se arată în amplul document.

Dacă se rupe barajul de la CMID, tot gunoiul din Cluj se va scurge până la Someș!

„Dacă se va rupe oricare dintre baraje, nu va veni «doar» levigat în jos pe Zăpodie: va veni tot gunoiul județului depozitat în celulele CMID, spălat în jos pe vale, 3,7 kilometri până la Someș, și apoi și mai în jos. În urma viiturii de levigat și gunoaie zona va arăta apocaliptic, mai rău decât este zona Pata Rât acum”, trag semnal de alarmă specialiștii.

Colac peste pupăză, documentația depusă de Consiliul Județean Cluj apreciază că „Zonele protejate (locuințele), se află la distanțe mai mari de 1.000 metri față de celula de depozitare, respectându-se distanța minimă de protecție sanitară prevazută în Ord. M.S. nr. 119/2014 art. 11 alin(1)”. Complet neadevărat! În fapt, distanțele până la zonele locuite sunt de doar 850 metri în direcția nord-est (Dezmir).

Deputatul Horia Nasra se teme de un dezastru ecologic la Cluj

Deputatul PSD de Cluj Horia Nasra le cere consilierilor județeni și președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, să „își asume răspunderea în cazul unei catastrofe ecologice”. Să nu uităm, vorbim despre CMID, unde au existat deja „lucrări intrate în linie dreaptă, finalizarea acestora urmând a avea loc în a doua jumătate a anului 2018”, dar și „lucrări inaugurate, parţial, în 2019”.

„Știm cu toții foarte bine palma primită de executivul Consiliul Județean Cluj în ianuarie 2020, când a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului emiterea autorizației integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor”, amintește Horia Nasra, care cere Consiliului Județean Cluj să ia în considerare punctele de vedere avizate ale societății civile.

„De curând, cei din Executivul Consiliului Județean Cluj au solicitat din nou emiterea autorizației de mediu, însă documentația depusă suferă de mai multe lacune. Prin urmare, îi solicit lui Alin Tișe și consilierilor județeni maximă responsabilitate în această speță și răspundere totală în cazul unei catastrofe ecologice!”, avertizează parlamentarul clujean.

CITEȘTE ȘI:

Este Pata Rât istorie? Activiștii spun că NU! „Când se vor trage la răspundere cei vinovați?”

 

Consiliul Județean Cluj raportează „electoral” finalizarea unor lucrări realizate doar 0%

 

Alin Tișe mai amână un pic inaugurarea Centrului de Deșeuri. „Săptămâna viitoare va fi prima zi, am avut nopți dormite pe șantier!”