30 de ani de la primele alegeri libere din România. Unul dintre candidații la președinție a fost un clujean

Confuzi, emotivi şi plini de aşteptări. Aşa au întâmpinat românii primele alegeri libere, la nici şase luni de la prăbuşirea comunismului. În faţa unei ţări fără un conducător ales prin vot liber exprimat, românii au avut trei opţiuni - trei candidaţi proveniţi din culturi fundamental diferite.

Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională - organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist. Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.

Decretul s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.

Candidații

În primul scrutin postcomunist, pentru funcţia de preşedinte, doar Frontul Salvării Naţionale, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat au promovat candidaţi la preşedinţie: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD).

Alexandru Renea plecase în Regatul Unit, cu familia, din anii '70, pe când avea 36 de ani. 

Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat. În calitate de independenţi, 212 persoane şi-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 126 pentru Senat.

De asemenea, 71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990.

Ion Rațiu, candidatul clujean

Cel mai în vârstă dintre candidaţi, ţărănistul Ion Raţiu, domnul cu papion, venea la cei 73 de ani ai săi, originar din Turda, județul Cluj să îi înveţe pe români ce înseamnă democraţia. Se întâmpla după 50 de ani pe care îi petrecuse la Londra, unde era un om de afaceri prosper şi fondase, în anii '80, Uniunea Mondială a Românilor Liberi. Alexandru Renea l-a cunoscut pe Ion Raţiu tocmai la Londra. Din Capitală,

Ion Rațiu este descendent al Familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac), din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

Membru de seamă al familiei Rațiu, a fost fiul avocatului Dr. Augustin Rațiu din Turda, care la rândul său a fost fiul protopopului greco-catolic al Turzii Nicolae Rațiu (decedat în 1932). Mama sa, Eugenia Rațiu, născută Turcu, a fost nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu, autorul "Peregrinului transilvan".

A urmat școala în Turda și Cluj, iar în 1938 a obținut o diplomă în drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. În 1943, Rațiu a obținut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). A fost desemnat Membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Victoria lui Ion Iliescu

A ieşit câştigător, încă din primul tur, Ion Iliescu. Nemaiîntâlnit a fost şi rezultatul votului. A fost pentru prima şi singura dată în istoria de după 1989 când un candidat prezidenţial a câştigat alegerile din primul tur. Tehnic vorbind, a fost singurul preşedinte al României post-decembriste ales majoritar în adevăratul sens al cuvântului. Ion Iliescu a fost votat de peste 12 milioane de români, adică 85,7% din populaţia prezentă la vot. Mult mai în spate s-au poziţionat Radu Câmpeanu, cu 1,5 milioane de voturi obţinute, şi Ion Raţiu, cu puţin peste 600.000 de voturi.

CITEȘTE ȘI:

20 de ani de la moartea lui Ion Rațiu