Cum au devenit clădirile din centru un pericol pentru clujeni

Majoritatea imobilelor din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca au o vechime de peste o sută de ani şi sunt locuite de persoane în vârstă, de pensionari, care îşi drămuiesc banii de pe o zi pe alta. Legea îi obligă să suporte lucrările de refacere a faţadelor, dar proprietarii susţin că nu au bani pentru aşa ceva.

În urmă cu şase ani, Primăria Cluj-Napoca a început „Programul de revitalizare” a clădirilor din zona centrală a oraşului, care oferă posibilitatea executării lucrărilor de către municipalitate, iar proprietarii pot să achite contravaloarea acestora în rate, timp de zece ani.Din anul 2005 şi până în prezent au fost executate lucrări de refacere a faţadelor la 71 de imobile, dar, conform unui inventar recent al municipalităţii, în zona centrală, de protecţie istorică, sunt 690 de imobile, din care 310 necesită reparaţii.De asemenea, reprezentanţii Primăriei au identificat 60 de imobile care ar trebui refăcute în prima urgenţă, iar proprietarii a 39 de imobile dintre acestea şi-au dat acordul de principiu pentru a fi incluse în programul derulat de Primăria clujeană. Licitaţia pentru contractarea lucrărilor de refaţadizare la aceste imobile este programată în primăvara anului viitor.Costurile acestui program pentru cele 39 de imobile este de aproximativ 20 de milioane de lei.Unele clădiri au pereţii coşcoviţi, cu tencuiala deja căzută, sub care se vede peretele de cărămidă. Altele au bucăţi lipsă de tencuială la balcoane sau de la streaşină, căzute pe trotuar de-a lungul anilor, de la ploi, zăpadă şi vânt.Aproape toate sunt clădiri de patrimoniu, declarate monument istoric, şi au la etaj apartamente de locuit, iar la parter spaţii comerciale care adăpostesc firme, magazine, baruri sau sedii de bănci.Proprietarii ridică din umeri: nu au baniRobert şi Etelka locuiesc de peste 50 de ani în centrul Clujului, într-o clădire monument istoric. Sunt foşti profesori de liceu, în prezent pensionari. Apartamentul are vedere spre Bulevardul Eroilor, în plin centru al oraşului, dar faţada arată deplorabil. Sub unul dintre geamuri, o bucată mare de tencuială este căzută de vreo doi ani, iar din balcon lipseşte o bucată de beton care s-a sfărâmat.„Ultima reparaţie la faţadă, cu zugrăveală cu tot, a fost făcută prin anii '60. Vreo 20 - 30 de ani aveam garanţie, apoi nu ne-a mai întrebat nimeni. Acum nici nu se mai pune problema să scoatem bani de undeva. Nici noi, nici vecinii noştri, că nu avem de unde. O astfel de lucrare costă miliarde de lei pentru toată clădirea şi chiar dacă se împarte pe 30 de apartamente, tot ies sute de milioane. De unde, din pensie?”, se întreabă bărbatul.Toţi vecinii ştiu că sunt necesare lucrări de refacere a clădirii, dar ridică din umeri: nu au bani.Au aflat despre oferta Primăriei, de plată în rate pe zece ani a lucrărilor, şi, speriaţi de amenzi sau ameninţaţi „cu penalul” în cazul în care o bucată de tencuială sau de beton cade în capul cuiva, şi-au dat acordul să intre în programul municipalităţii. Singuri nu ar fi reuşit niciodată să angajeze o firmă.„Cu plata în rate, aşa mai merge. Nu ştim însă dacă o să apucăm să plătim până la capăt. O lăsăm moştenire”, glumeşte soţia.Amenzi mari, dar degeabaPe strada Regele Ferdinand, alte clădiri vor intra în programul Primăriei, lucrările urmând să înceapă anul viitor.„Suntem conştienţi că pereţii imobilului trebuie să arate bine, că doar locuim în centrul Clujului, dar nu ne permitem să plătim lucrările. Am şi fost amendaţi de Primărie luna trecută (luna septembrie - n.r.), dar asta nu schimbă situaţia. Primăvara şi toamna sunt cele mai mari probleme, când cad bucăţi de tencuială. Sunt şi firme la parter, dar patronii nu pot plăti tot. Iar cum noi suntem pensionari...”, spune un locatar, de asemenea pensionar.Pentru a-i obliga pe locuitorii clădirilor din zona centrală să îşi întreţină faţadele, inspectorii Primăriei Cluj-Napoca au aplicat, în ultima perioadă, amenzi în valoare de 86.500 de lei unui număr de 105 proprietari, conform HCL nr. 191/2009. S-au dat amenzi pe buleverdul Eroilor, pe străzile Iuliu Maniu, Regele Ferdinand sau George Bariţiu, unde clădirile degradate constituie un pericol pentru trecători.Primarul Sorin Apostu spune că „nu este normal să fie nevoie de un incident soldat cu rănirea unor copii pentru ca locuitorii clădirilor cu probleme din zona centrală să intre în programul de refaţadizare al Primăriei”, făcând referire la incidentul care a avut loc în Piaţa Unirii, în luna septembrie, când bucăţi de tencuială desprinse de la un balcon au rănit uşor trei copii.La câteva zile după incident, toţi proprietarii celor aproape 50 de apartamente ale imobilului au fost de acord să intre în programul de refaţadizare, iar lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul anului.Costul lucrărilor suportat de municipalitate pentru acest imobil se ridică la aproximativ 500.000 de lei.Ce presupune programul de refaţadizare„Noi nu le impunem clujenilor să intre în programul de refaţadizări al Primăriei. Oamenii pot să găsească orice altă alternativă de a-şi repara faţadele. Noi am oferit o facilitate de plată în rate. Programul prevede ca lucrările să fie executate de Primărie, iar proprietarii imobilelor să fie de acord în proporţie de sută la sută cu intrarea în program, iar banii se recuperează de la aceştia în 120 de rate lunare”, a explicat Apostu.Potrivit acestuia, proprietarii pot beneficia acum şi de prevederile Legii nr. 153/ 2011, de credite bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată sută la sută, pentru executarea lucrărilor de intervenţie la anvelopa clădirilor de locuit deţinute.„Perioada de rambursare a creditului este de maxim cinci ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor. Un astfel de credit poate fi contractat atât de către asociaţiile de proprietari, prin hotărârea a minim 90 la sută dintre membrii asociaţiei de proprietari, cât şi de proprietarii de locuinţe unifamiliale. Cred că ar trebui să profite de aceste facilităţi oferite de Guvern în această perioadă de criză, mai ales acum când lucrările sunt mai ieftine”, a spus Apostu.El a precizat că în cadrul lucrărilor se fac studii de culoare pentru fiecare imobil supus lucrărilor de refaţadizare, de către specialiştii Comisiei de estetică a Primăriei Cluj-Napoca.Primăria Cluj-Napoca va realiza, în următoarea perioadă, o campanie de informare, în „Jurnalul Municipal”, pe site-ul propriu al instituţiei sau cu ajutorul unor fluturaşi, astfel încât toţi locuitorii oraşului să cunoască beneficiile acestui program.Mediafax