6 studenți de la Cluj reînvie spiritul folclorului românesc prin Badea Neaoș. „Un dor al unui timp pe care nu l-ai trăit”

 

 

Prin universul lui Badea Neaoș, un personaj creat de către studenți, tinerii încep să guste din nou din autenticul românesc de odinioară.

 

Pornind de la un proiect pentru facultate care avea în vedere crearea unui business de tricouri românești, cei șase au vrut să ducă mai departe această temă și să formeze un întreg concept prin care să îi aducă pe toți românii mai aproape de plaiurile și obiceiurile țării noastre.

 

Eduard Pătrunjel, Miruna Merlușcă și Vlad Hodrea sunt cei care îi dau glas lui Badea Neaoș și care transmit mai departe poveștile și întâmplările sale, creând conținut. Pe de altă parte, îi regăsim pe alți trei, Paul Moga, Georgiana Tamba și Evelin Nilășan, care îi dau contur protagonistului Neaoș și prietenilor săi, prin desene și design.

 

Cine e Badea Neaoș?

Chiar dacă ideea de început a fost o afacere cu tricouri cu motive și simboluri românești, tinerii se axează mai mult pe conținutul pe care îl transmit oamenilor care îi urmăresc - povești spuse din moși strămoși, tradiții și întâmplări românești, decât pe vânzarea de tricouri. Astfel, prin aceste povești cei șase i-au dat viață lui Badea Neaoș, un personaj care întruchipează un țăran român simplu din perioada interbelică românească.

După mult timp de gândire și schimbând filele dicționarelor în căutare de arhaisme și regionalisme, „neaoș” a fost cuvântul pe care tinerii creatori l-au considerat potrivit. Acesta înseamnă „autentic”, chiar aspectul pe care îl urmăresc.

„Cumva conceptul a venit și din partea asta de branding și marketing pentru că oamenii empatizează mult mai bine cu o figură a unui erou. E tot ce reprezintă brandul în două cuvinte și într-un logo. Asta am încercat să facem. Visam și încă visăm să ajungem în punctul acela, peste câțiva ani, în care românii să vadă scris Badea Neaoș și să se gândească la figura lui Badea Neaoș. Să ne spună „ah, care badea? badea ăla!” Să le arătăm desenașul ăsta cu badea și să se gândească la Neaoș”, afirmă Eduard Pătrunjel, unul dintre studenți, pentru Monitorul de Cluj.

 

Folclorul românesc, reinterpretat – de unde vine inspirația?

Cei șase studenți se inspiră pentru poveștile sale și din diferite opere românești din trecut precum „Miorița”, „Harap-Alb”, „Prostia omenească” și „Păcală”, dar nu numai. De acolo sunt preluate atât idei pentru desene și modele, cât și pentru poveștile pe care urmează să le creeze pentru urmăritorii de pe rețelele de socializare.

Totodată, cei mai vârstnici dintre noi reprezintă un izvor de cunoștințe pentru Badea Neaoș. Tinerii stau de povești cu vârstnicii din diferite colțuri ale României sau cu bunici și cunoștințe, și le preiau poveștile pentru a le transmite mai departe. Totuși, poveștile nu sunt expuse exact așa cum sunt ele, pentru a respecta intimitatea persoanelor care le-au trăit.

„Mi se pare corect și etic să nu dăm numele oamenilor. De asemenea, Miruna schimbă un pic povestea pentru că nu vrem să reflecte viața lor în totalitate. Să o îmbrace cumva pentru că sincer am auzit niște povești destul de triste. Amărăciune multă. Păstrăm ideea de nu am avut, am fost chinuit, am avut probleme cu regimul etc, dar o îmbrăcăm ca să prindă un pic de idee de optimism. Pentru că dacă ne vom afunda în România trecutului, ar fi un pic cam trist pentru toată lumea și pentru badea. Badea practic ca timp e înainte de comunism. Un țăran român de înaintea regimului comunist. El a prins România aia cochetă, interbelică, considerată un loc ideal de trăit. Cam așa vrem să ne imaginăm și noi România. Dar oamenii care au trăit în România interbelică sunt foarte puțini și de asta  trebuie să ne hrănim cu povești ale fiilor, nepoților și așa mai departe”, spune Eduard Pătrunjel.

Pentru a putea da mai departe poveștile oamenilor și pentru a înțelege și ei mai bine ce însemna viața autentică românească, de la sat, tinerii au plecat într-o caravană, pe la satele lor sau ale bunicilor. Acolo au trăit puțin din provocările vieții rurale.

„Am vrut să gustăm un pic din treaba asta în caravană. Am întors fânul, am cărat fânul și chiar am spălat haine în râu. Am gustat un pic din ce înseamnă acea viață”, declară Paul Moga, unul dintre creatorii lui Badea Neaoș.

Aceștia postează atât povești despre viața la țară și trăirile vârstnicilor, cât și filmulețe care să traspună micile obiceiuri și muzica tradițională românească. Un exemplu e un videoclip în care este prezentat cum se face ketchup-ul românesc pe care îl puteți viziona aici.

Pe lângă sursele de inspirație deja menționate, tinerii le cer și urmăritorilor să împărtășească poveștile bunicilor cu Badea Neaoș. Fiecare comandă vine cu o provocare. Cumpărătorii trebuie să meargă să discute cu un bunic sau un bătrânel dintr-un sat care să îi împărtășească poveștile sau să fotografieze diverse momente reprezentative folclorului românesc.

„Vrem să arătăm că se poate reuși în România”

Pe lângă faptul că inițiativa a pornit de la o temă pentru facultate, studenții duc mai departe povestea lui Neaoș pentru că vor să demonstreze că se poate trăi în România și că nu sunt nevoiți să părăsească țara pentru a-și câștiga existența.

Odată cu dorința de a le arăta și altora că se poate reuși în țara noastră, mai vine și dorința de a-i motiva să încerce același lucru, ca nepoții lui Badea Neaoș să nu mai părăsească plaiurile de acasă pentru a-și câștiga traiul în altă parte.

„Cumva așa s-a legat brandul românesc, cu tricouri românești, cu noi românii. Să arătăm că noi suntem niște tineri care am decis să rămânem în țară, tineri patrioți care vrem să ne câștigăm existența aici. Toți am făcut bani în perioada asta, toți am lucrat în perioada asta de facultate. Am zis ok, noi putem să facem chestia asta, deci puteți și voi. Cum? Hai să vă arătăm cum am făcut-o noi și poate vă inspirăm și pe voi prin simbolurile astea românești”, mai adaugă Eduard.

Tradiția românească transpusă într-un mod minimalist

Ceea ce îl face diferit pe Badea Neaoș de restul afacerilor cu tricouri românești, este faptul că acesta e un bade minimalist. Tinerii consideră că este mai importantă povestea din spate decât modelul în sine și cum poți să legi poveste de broderia respectivă.

„E un simbol, e o chestie, adică tricoul ăsta e un concept. Poți să îl reduci la o singură sintagmă – Badea Neaoș. Poți să scoți esența dintr-o singură sintagmă”, ne mai spune studentul.

Culorile tricourilor sunt doar pe alb și negru pentru a urma modelul iilor tradiționale, și doar motivele tradiționale care vor fi brodate pe material, posibil să aibă culoare. Iar un alt lucru care diferențiază tricourile lui Badea de altele este faptul că sunt brodate.

„Lucruri diferit la noi este brodarea tuturor simbolurilor de care spuneam, tradiționale românești, pe tricouri, pe traiste, pe orice poartă tinerii din România la ora actuală și nu numai din România, și din afară, care tot de aici se trag până la urmă”, afirmă Georgiana Tamba.

Badea Neaoș, produs în totalitate românesc

Patriotismul se resimte puternic în povestea lui Badea și accentul pe tradiția românească este evident, așadar, ar fi fost culmea ca produsul să nu fie în totalitate românesc.

Cei șase au reușit să creeze tricourile cu motivele folclorice colaborând doar cu producători din România, mai exact, Cluj. Așadar, de la broderie și până la tricouri și etichete, afacerea este în totalitate realizată la noi în țară.

Tricouri românești realizate de tineri români, în România:

„Ideea a plecat așa, sunt tricouri românești, făcute de studenți români, în România. Și am zis bun, e fain. Prima dată trebuia să găsim tricouri și o broderie ca să ne facem undeva broderiile. Și am dat mail-uri la mai multe broderii. Ne-a răspuns o doamnă cu oferta, ne-a plăcut și am mers chiar atunci la ea să vedem și să stabilim tot. Ne-a mai întrebat de unde ne luăm tricourile și a spus că soțul său face tricouri. Aștfel, ne-am gândit direct că, mamă, sunt tricouri românești cu specific românesc, confecționate și brodate în România și nu se poate să fie mai bine. După care am ajuns la etichete, noi voiam să le luăm de pe ceva site european, dar domnul care ne făcea tricourile ne-a spus că el colaborează cu o firmă de etichete tot din România. A fost perfect. Tot ce înseamnă Neaoș e făcut în România!”, ne mai spune Paul Moga.

Tricourile se pot transporta și prin local delivery. Cei care comandă tricouri în Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Ocna Mureș le vor primi livrate de la studenți, fără a mai plăti transportul.

Chiar dacă se află la început de drum, afacerea fiind lansată din 3 august, tinerii au acaparat mai multe orașe din România. Badea Neaoș a ajuns chiar și prin Constanța, București, Maramureș, Arad, Bacău, Piatra Neamț și Suceava.

Astfel, studenții își doresc ca Badea să ajungă în toată țara, cu speranța că poate vor putea schimba viziunea românilor asupra patriotismului, aducându-l într-o lumină mai bună.

„Tot ce vrem e să deschidem o discuție despre trecut și cum putem încorpora trecutul în viitorul nostru, ca români. Chiar astăzi ascultam un podcast despre cuvântul patriot care este văzut în ultimul timp foarte peiorativ. Poate reușim noi prin Badea Neaoș să îl trasformăm în ceva de bine. În momentul în care ești patriot să nu te compare oamenii cu naționalist. Să fii mândru că ești patriot”, spune unul dintre studenți.

CITEȘTE ȘI:

Studenții solicită reducerea taxei de școlarizare deoarece cursurile se vor desfășura online

 

Cererile pentru chirie în Cluj-Napoca au scăzut după ce UBB a anunțat că studenții nu se vor întoarce fizic. Vor scădea și prețurile la chirie ?