Un deceniu de la evacuarea romilor de pe strada Coastei. Oamenii vor merge în fața Primăriei și în acest an

 

 

Asociația Comunitară a Romilor din Coastei și Căși Sociale ACUM! Organizează evenimentul „Un deceniu de luptă”, dedicat comemorării a zece ani de la evacuarea de pe strada Coastei și mutarea forțată în preajma rampelor de deșeuri din Pata Rât a 350 de persoane de etnie romă.

 

Vor avea loc 2 mari manifestări

În cadrul evenimentului, care a fost adaptat la condițiile restricțiilor legate de pandemia de COVID19, vor avea loc două mari manifestări. Astfel, joi, 17 decembrie:

„Vom fi pe fosta strada Coastei, în fața primăriei, la casele modulare și pe strada Cantonului din Pata Rât, pentru a transmite mesajele noastre prin live-uri pe Facebook. Încurajăm supertorii noștri pentru a proceda la fel, publicând mesaje pe aceeași cale”, au transmis reprezentanții asociației printr-un comunicat.

Cea de-a doua mare manifestare va avea loc în mediul online. Așadar, vineri, de la ora 19:00, va avea loc o dezbatere publică online despre locuirea la intersecția mișcărilor sociale.

„Dezbaterea va aduce laolaltă activiste și activiști ce militează pentru diverse cauze socio-politice și care, de-a lungul ultimului deceniu, au contribuit la mișcarea antirasistă pentru dreptate locativă din Cluj.”

Expoziție arhivă online „10 ani – lupta continuă”

Va fi lansată expoziția-arhivă online „10 ani – lupta continuă”. „Aceasta expune relația dintre acțiunile din 2010 ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, constituirea zonei rezidențiale case modulare în Pata Rât, evacuarea de pe strada Coastei, prelungirea traiului precar pe strada Cantonului, precum și perpetuarea rampelor de deșeuri toxice în Pata Rât și locuirea în colonia Dallas. Totodată, expoziția-arhivă relevă cum au generat aceste interacțiuni mișcarea pentru dreptate locativă din orașul Cluj, și cum a evoluat aceasta de-a lungul ultimului deceniu pe baza unei colaborări consistente cu oamenii din Pata Rât, precum și prin acțiuni contestatare șa adresa primăriei cu privire la adâncirea și perpetuarea crizei umanitare, de mediu și locative din zonă”, se mai arată în comunicat.

Ce s-a întâmplat în urmă cu 10 ani pe strada Coastei?

În urmă cu 10 ani, polițiștii comunitari, sprijiniți de echipaje ale Jandarmeriei, au ajuns pe strada Coastei înainte de ora 7 dimineața pentru a evacua romii ce locuiau acolo, în ciuda protestelor și a refuzului manifestat de aceștia.

Romii l-au chemat în ajutorul lor pe președintele Agenției Naționale pentru Romi la acea vreme, care a încercat să-i convingă pe reprezentanții autorităților locale că săvârșeau un abuz prin mutarea persoanelor la Pata Rât.

La început, romii s-au arătat hotărâți să nu renunțe la casele lor, construite ilegal pe strada Coastei în spatele Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, printre principalele lor argumente fiind faptul că nu au fost înștiințați din timp despre acea mutare și că, odată mutați la marginea orașului, copiii lor nu vor mai putea să frecventeze școala

„Mutarea la Pata Rât nu poate fi integrare în societate a romilor. 70% dintre copiii noștri frecventează școala. Sunt aici pensionari, oameni bolnavi. Nu ne putem îngrămădi toți într-o cameră mică”, a argumentat atunci un reprezentant al etniei rome.

„Pe strada Coastei locuiesc 76 de familii, dintre care 18 locuiesc în patru imobile care aparțin Primăriei și care până în anul 2009 au avut contract de închiriere. Din anul 2009 nu s-au mai prelungit contractele, întrucât terenul urmează să aibă altă destinație, iar imobilele vor fi demolate. Majoritatea familiilor care locuiesc pe strada Coastei ocupă abuziv domeniul public cu imobile ilegale și neautorizate. Noi i-am lăsat însă în continuare să locuiască aici pentru că nu erau gata locuințele modulare de la Pata Rât și nu aveam ce să le oferim în schimb”, a explicat în 2010 purtătoarea de cuvânt a primăriei, Oana Buzatu.

Romii au luptat pentru strada Coastei

Romii au intervenit în cadrul unei ședințe a Consiliului Local, în luna mai 2011, și au protestat împotriva deciziei de a da gratuit Mitropoliei terenul de pe Coastei, menţionând că ei au fost aruncaţi de Primărie din locuinţe decente în condiţii insalubre de trai. De altfel, romii au venit înarmaţi cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, „Solidaritate” sau „Condiţii decente de locuire”. Romii au fost însoţiţi de membrii unor organizaţii care le susţin drepturile, însă nu au fost lăsaţi să ia cuvântul în plen. Deşi au încercat să-şi facă cunoscut punctul de vedere, în cele din urmă ţiganii au părăsit sala de şedinţă.

În 2014, primarul Emil Boc a afirmat că s-a procedat corect în 2010 atunci când 76 de familii de romi au fost mutate de pe strada Coastei unde locuiau în barăci improvizate. Aceştia au fost relocaţi la Pata Rât în locuinţe modulare, dar un ONG a dat în judecată Primăria pentru această decizie. La sfârşitul lunii decembrie 2013, Tribunalul Cluj a decis ca Primăria să le plătească romilor 2.000 euro despăgubiri şi să le asigure locuinţe corespunzătoare.

„Vom ataca în instanţă această decizie. Apreciem că Primăria a procedat corect. Cei de pe Coastei nu aveau autorizaţii legale, deci nu a fost vorba despre o mutare ilegală ci a fost vorba de oferirea unui alt spaţiu, a unui alte locaţii alternative pentru una care era în centrul Clujului”, a spus Boc în 2014.

În 2018 oamenii au ieșit în strada

Astfel, oamenii au ieșit în centrul Clujului în 2018, purtând bannere și pancarte cu diverse mesaje: "Case sociale, nu evacuare", "Locuirea precară ne scoate în stradă", "Case pentru oameni, nu pentru profit". Au scandat diferite sloganuri: "solidaritate!", "Cluj-Napoca, nu uita, Pata-Rât e fața ta!", "Suntem egali, nu ilegali" sau "Locuințe pentru toți, nu doar pentru mafioți!". Erau doar câteva zeci de persoane, dar trecătorii se opreau curioși să vadă ce se întâmplă.

„Suntem aici pentru că, în momentul de față, încă sunt persoane care locuiesc lângă groapa de gunoi. Suntem aici pentru copiii care trăiesc acolo în condiții inumane, copii care sunt la școală, la liceu, copii care au nevoie de sprijin. Dorim ca oamenii care încă locuiesc acolo să fie mutați. Suntem cetățeni ai Clujului, indiferent de ce etnie suntem. Oamenii din Cluj încep să fie solidari cu noi și cu problema noastră, încep să vadă care este adevărul", a spus Linda Greta, una dintre femeile evacuate din locuință în urmă cu 10 ani, la protestul din 2018.

În luna aprilie 2020 a fost realizat un film documentar „Amintiri de la margine: Lupta noastră pentru locuire”.

CITEȘTE ȘI:

Bani economisiți cu școlile închise. Ce investiții poate face Primăria Cluj-Napoca?

 

 

 

Scene halucinate în Cluj-Napoca! Un drogat a înjunghiat un trecător în miezul zilei