Botezul prin „cufundare”. De ce nu renunță preoții la acest ritual periculos? Exces de zel, spectacol gratuit sau tradiție? Cazul bebelușului mort de la Suceava nu este singular.

 

 

Un bebeluș din Suceava a murit după ce a fost scufundat în cristelniță, în timpul Botezului. Incidentul a avut loc duminică, 31 ianuarie, iar copilul a fost transportat de urgență la spital, după ce ar fi înghițit prea multă apă. A doua zi, a fost pronunțat decesul micuțului de șase săptămâni. Pe campaniamea.declic.ro a fost creată o petiție prin care semnatarii cer ca preoților să li se interzică să cufunde copiii în apă. În schimb, ei propun ca bebelușii să fie stropiți cu apă.

 

Protopopul Doru Budeanu a confirmat pentru presa locală din Suceava că bebelușul a fost scufundat complet în apă, arătând că „botezul se face prin întreita cufundare, după rânduielile Bisericii”.

Protopopul a mai declarat că a vorbit cu preotul care a oficiat botezul și acesta i-a spus că bebelușul a plâns atât în timpul botezului, cât și după ce a fost scos din apă, iar când a sesizat că „s-a moleșit”, preotul a sunat la 112.

Cum se face botezul?

Atunci când se botează un copil, preotul trebuie să aibă mare grijă la siguranța lui, în special dacă este bolnav. Afundarea copilului în apa din cristelniță nu reprezintă o problemă, dacă este efectuată corect, a declarat Ciprian Ioan Streza, profesor de teologie liturgică la Facultatea de Teologie din Sibiu, pentru adevărul.ro: „Termenul de botez înseamnă afundare, nu stropire. Problema este în ce mod o fac, nu dacă o fac sau nu.”

Procedura prin care se face botezul nu este complicată. Profesorul a explicat că picioarele copilului trebuie ținute cu o mână, iar cealaltă mână trebuie să îi astupe fața pentru a-i proteja căile nazale. Afundarea în apă se face în câteva fracțiuni de secundă, cu fața în jos, iar dacă părinții nu vor ca bebelușul să fie scufundat total în apă, nu este o problemă.

În cazuri de excepție în care copilul este bolnav sau chiar pe moarte, ritualul religios se face prin stropirea cu apă și nu afundare. „Lucrurile trebuie să se deruleze cu multă atenţie pentru că sunt lucrurile lui Dumnezeu. Dacă se întâmplă ceva, este numai greşeala noastră”, a adăugat Cirpian Ioan Streza, conform sursei citate.

Autopsia copilului mort, amânată de preotul care l-a botezat

Autopsia bebelușului care a murit la Suceava, după câteva ore de la botez, a fost amânată pentru a putea fi prezent încă un medic legist, pe lângă cei de la Serviciul Județean de Medicină Legală. Solicitarea a fost făcută prin avocat de preotul paroh Alexandru Mazarache, cel care l-a botezat pe copil, a scris Monitorul de Suceava.

Atât martorii la botez, cât și preotul au menționat că bebelușul plângea și era agitat înainte să fie băgat în cristelniță, dar și după ce a fost scos. Ulterior, acesta a intrat în stop cardio-respirator. Echipajul SMURD l-a resuscitat, iar mai târziu i-a fost aspirat lichid din plămâni. În dimineața următoare, bebelușul a murit la secția de ATI.

Autoritățile sucevene au deschis un dosar penal de ucidere în culpă, in rem. Se așteaptă stabilirea cauzei morții copilului.

Scufundarea copilului în cristelniță - exces de zel?

Pentru a înțelege mai bine de ce se practică acest tip de botez (scufundarea copilului în cristelniță, la o vârstă fragedă) și diversitatea actului de botez în sine, cu o semnificație istorică amplă, monitorulcj.ro a luat legătura cu Sorin Nemeti, conferențiar la Facultatea de Istorie și Filozofie din Cluj-Napoca, specializat în istoria politeismului greco-roman.

Profesorul ne-a mărturisit că în Transilvania nu a văzut până acum un ritual similar cu cel practicat zilele trecute în Suceava, adică scufundarea nou născutului în cristelniță. Probabil varianta transilvană se datorează influenței ritualurilor de botez ale confesiunilor catolice și protestante.

Botezul trebuie înțeles ca un „gest simbolic” și ar fi ideal ca persoanele adulte să poată decide când să fie botezați și că scufundatul bebelușilor într-o apă rece, iarna, este un ritual rămas din tradiția medievală, care ar trebui înlocuit cu stropirea simbolică cu apă.

Botezul reprezintă un „ritual religios”, care e prescris în canonul Bisericii Ortodoxe Române. Totuși, ca preot nu ești obligat să practici botezul într-un anume fel, să scufunzi un bebeluș într-o cristelniță: „Nu cunosc exact care sunt prescripțiile oficiale în canonul bisericii și bănuiesc că există o oarecare libertate. Nu cred că ești obligat, ca preot, să scufunzi copilul într-o cristelniță. Eu cred că unii fac exces de zel, demonstrativ. În Biserica ortodoxă română sunt diferite categorii de preoți și nu putem să îi tratăm pe toți cu aceeași unitate de măsură. Nu știu sigur, dar nu cred că prescripția e scufundarea copilului”, a adăugat Sorin Nemeti.

Modul în care oamenii se botează depinde de fiecare religie. Unii au liber arbitru să decidă când vor și dacă vor să o facă, iar pentru credincioșii ortodocși decid părinții, la o vârstă fragedă.

„Din punctul meu de vedere, ca persoană care s-a ocupat de istoria religiilor, cred că ritualurile acestea, inclusiv ritual botezului creștin, trebuie să-și păstreze azi semnificația simbolică. Nu doar ortodocșii, catolicii și protestanții se botează. Neoprotestanții se botează la vârstă adultă, îmbrăcați în alb, în râuri. Sigur că este tot o dramatizare a botezului, cu o simbolistică mult mai accentuată. În același timp, mult mai puțin periculoasă decât ce se întâmplă la noi, la botezul nou-născuților la ortodocși. Plus că e o decizie a fiecăruia de a fi botezat. Nu am auzit de niciun adult înecat în râu în timpul botezului. Nu cred că s-a întâmplat pentru că sigur aș fi auzit”, a explicat profesorul universitar.

Părerea psihologului în legătură cu cazul bebelușului mort din Suceava

Despre botezul prin scufundare și modul în care este realizat, psihologul Cristian Delcea, președinte al Colegiului Psihologilor, spune că acesta depinde mult de propriile percepții și credințe, care pot fi mai puternice sau mai puțin puternice la fiecare persoană.

„Credința mai puternică o are preotul, decât enoriașul în sine, iar dacă enoriașul tinde spre această credință puternică, anume că trebuie scufundat, atunci nu are ce să se facă decât să se practice scufundarea. Acum v-am spus, depinde cât este de alipit de religie, de crezurile acestea”, a declarat Cristian Delcea pentru monitorulcj.ro.

Psihologul a arătat că botezul în sine, ca ritual religios, nu este unul rău, ci manevra pe care a aplicat-o preotul în cazul copilului din Suceava a fost greșită. Cristian Delcea a comparat cazul bebelușului mort cu o situație care s-ar putea întâmpla și în alte religii:

„La fel ca cei care realizează tăierea prepuțului, la evrei. Sunt rabini care taie prepuțul cu tot cu gland. Acolo e o altă problemă. Puteți să puneți și asta în balanță. Se poate întâmpla și în religia iudaică, unde sunt rabini care nu știu să manevreze bine circumcizia și de aici poate duce la ipotența viitorului bărbat. La fel se întâmplă și cu asta.”

„Există o nevoie acută să îl ducem la preot”

Președintele Colegiului Psihologilor a mai explicat că românii, creștinii, au o nevoie „acută” de a-și duce copilul la preot. Acest lucru se întâmplă atât când se naște, prin botez, cât și când se căsătorește sau moare: „Îl ducem la botez pentru că există nevoia asta acută, exacerbată, să îl ducem la preot. Să îl ducem la preot când se naște, când se căsătorește, să-l ducem la groapă cu preotul. Aceste lucruri dacă nu sunt făcute, creează un disconfort și o anxietate pentru fiecare enoriaș în parte.”

Cu toate acestea, prea puțini dintre cei care își botează copiii cunosc semnificația acestei practici: „Dar dacă îi întrebați pe fiecare în parte semnificația acestor practici, nu o să vă spună nimeni pentru că sunt niște obiceiuri rădăcinate datorită repetițiilor acestor comportamente în timp. Sunt inoculate de valorile culturale, regionale și așa mai departe. Și atunci există nevoia acută de a face botezul, căsătoria la preot și îngroparea cu preot”, a povestit Cristian Delcea.

Totodată, practicile extravagante și cele simple țin de multe ori de cultură, credință, doctrină sau de cum se practică într-o anumită zonă. „Putem să comparăm botezul la ortodocși sau baptiști și penticostali cu cel al neoprotestanților. Sunt mulți oameni care își doresc să fie botezați în Iordan, lucru care reprezintă niște cheltuieli uriașe. Doar mersul până acolo, apa în sine, botezul - ceremonia sunt costuri foarte mari. Iar pe de altă parte, un botez într-un bazin special amenajat la biserica neoprotestantă este mult mai simplu. Unele persoane au adere la comportamente extravagante. E ca un fetișism, nu știu cum să îl numesc exact. Dar veți întâlni lucruri de acestea în toate religiile.”

O fetiță din Brașov, la un pas de moarte după botez

Din păcate, „moartea bizară” a bebelușului de șase săptămâni din Suceava nu reprezintă un caz izolat. De-a lungul timpului, în România, asemenea incidente au mai avut loc. Un caz care a generat controverse în 2011 este cel al unei fetițe de șase săptămâni care se afla la un pas de moarte, după un botez la Brașov.

Fetița aproape s-a înecat în cristelniță, după ce preotul a scufunat-o brutal în apă. Cu toate că părinții protestau când preotul a afundat copilul de trei ori în cadelniță, acesta a continuat, iar când copilul a fost scos nu mai respira. Preotul respectiv nu a avut grijă să îi astupe nasul și gura, așa cum ar fi trebuit.

Fetița, numită Anastasia, avea spasme, dar nu scotea niciun sunet, iar oamenii au început să se sperie. În acel moment, un șofer de tir, aflat în biserică întâmplător, sare în ajutorul copilei. A resuscitat-o pe fetiță până a ajuns ambulanța la biserică. Medicii au sesizat că bebelușul se afla la un pas de moarte.

Familia fetiței a depus plângere la poliție pentru tentativă de omor împotriva preotului. El spunea că fetița nu avea cum să se înece, așa că cel mai probabil a fost bolnavă, nefiind vina lui. După vizionarea filmărilor de la botez, medicii au susținut că atât bebelușul Anastasia, cât și alți doi botezați înaintea sa se aflau în mare pericol.