monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Artiști cu dor de meserie. Ce a răpit pandemia artei din România?

Pentru mulți, pandemia a însemnat pierdere, necunoscut și incertitudine. Domeniul artistic a fost printre cele care au avut cel mai mult de suferit.

Artiști cu dor de meserie. Ce a răpit pandemia artei din România?

 

 


Zeci de actori, muzicieni și pictori au rămas fie fără locuri de muncă, fie cu un dor imens de a-și practica meseria. Pentru majoritatea, acesta job reprezintă stilul lor de a trăi.

 


„Îmi e dor de întreaga mea viață de dinainte!”

Bogan Bob Rădulescu, Gabriel Bebeșelea, Cristina Frei sunt doar câteva numele de artiști afectați de această pandemie.

La întrebarea „De ce ți-e cel mai dor de dinainte de pandemie, în ce privește meseria ta?”, artiștii au relatat pentru Monitorulcj.ro că le e dor de public, de spațiile publice, de transferul de energie, imposibil de realizat în mediul online.


„Mi-e dor de diminețile petrecute în cafeneaua mea preferată, unde schițam și desenam. Mi-e dor să desenez în spații publice, mai ales vitrinele cafenelelor!” a relatat Cristina Frei, artist și freelance illustrator, stabilită în Cluj.

În domeniul muzicii, Laurențiu Bischin, doctorand în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și Gabriel Bebeșelea, dirijor principal la Filarmonica „George Enescu” din capitală și la Filarmonica de Stat din Cluj, spun că le lipsește cel mai mult publicul.


„Îmi lipsește absolut tot! Fac parte dintr-o categorie profund afectată de restricțiile generate de situația sanitară și adânc lovite de cea economică, cultura fiind primul domeniu care a fost închis și ultimul care se va deschide complet. E pentru prima oară în istorie când sălile de concert și teatrele sunt închise; acest lucru nu s-a întâmplat nici măcar în timpul celor două războaie mondiale, considerându-se un domeniu de interes național și mijloc de alinare a durerii generate de deflagrațiile mondiale. Așadar, îmi e dor de întreaga mea viață de dinainte: de concerte, de interacțiunea cu publicul, de schimbul de energie cu muzicienii, de scenă, de ușurința de a călători înspre concertele mele. De totul! Sper ca în urma inovațiilor în domeniul medical să reușim să revenim cât mai repede, până acest domeniu nu se va ofili complet”, a declarat dirijorul Gabriel Bebeșelea.

„Mi-e dor de un concert în care sala plină cu public să vibreze”

Laurențiu Bischin a explicat că acum, concertele se desfășoară în mediul online, fără public fizic în sală.


„Chiar și dacă se fac concerte cu publicul, acesta este foarte restrâns. Atât ei, cât și ansamblurile corale stau cu mască, ceea ce este obositor și ne îngreunează munca. Mi-e dor de un concert în care sala plină cu public să vibreze în aceeași emoție de bucurie la finalul piesei, cum o făceau și înainte”, a declarat dirijorul.

Printre cei cărora le lipsește interacțiunea cu publicul se numără și actorii. Vlad Logigan și Bogdan Bob Rădulescu sunt doar doi dintre aceștia.

„Ce te hrănește este să ai public viu în față”

„Înainte de pandemie nu-mi era dor de nimic, priveam doar înainte. Acum mi-e dor să joc, mi-e dor de oameni, mi-e dor să spun povești pe scenă”, a relatat Vlad Logigan.

„De ce mi-e cel mai dor legat de cariera mea? E foarte simplu: de public. Teatrul, partea asta de actorie e făcută să fie față în față. Orice formă de interacțiune online e cum e, dar, deși știu că sună a clișeu, ceea ce te hrănește este să ai public viu în față. Asta e hrană pentru mine și sper din suflet să se termine perioada asta de pandemie, să revenim cât de cât la normal”, spune actorul Bogdan Bob Rădulescu.

Articol realizat de Sarah Gherman