Mobilitatea următorilor 10 ani la Cluj, prezentată în cadrul dezbaterii CIIC. Se anunță proiecte majore de infrastructură și soluții de transport alternativ

 

 

Joi, 25 februarie, de la ora 17, avut loc dezbaterea publică organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), moderată de primarul Emil Boc și Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Evenimentul a avut loc online, iar timp de 3 ore, s-a discutat de către reprezentanți ai administrațiilor locale din zona metropolitană Cluj, specialiști ai Băncii Mondiale și cetățeni cu spirit civic despre direcțiile strategice care vor pregăti orașul și localitățile din jur pentru dezvoltare.

 

Astfel, în cadrul dezbaterii au fost identificate unele soluții de mobilitate alternativă la mașină, cum ar fi reconfigurarea rețelei de transport public, astfel încât aceasta să asigure o accesibilitate crescută pentru cetățeni. A fost pusă în discuție și înlocuirea totală a flotei de autobuze cu mijloace de transport nepoluante - autobuze electrice, dar și autobuze cu hidrogen - benzi dedicate ori o rețea coerentă de piste pentru biciclete.

Trenul metropolitan, variantă de mobilitate nepoluantă

Cu ocazia evenimentului, a fost prezentat și stadiul unor proiecte de infrastructură care vor duce la dezvoltarea Clujului și zonei metropolitane în următoarea perioadă, primarul Emil Boc făcând o trecere în revistă a proiectelor avute în vedere și aflate în derulare în acest moment.

„Pe scurt, viziunea noastră este următoarea: Clujul gândește în limbaj metropolitan și în termeni precum verde, digital și rezilient. Trenul metropolitan va dezvolta economic Clujul metropolitan și va asigura o mobilitate verde, nepoluantă, precum și atragerea de investiții străine, pe un areal de aproape 49 de kilometri. Acesta va porni de la infrastructura de cale ferată existentă, iar studiul de fezabilitate va fi gata în luna august a acestui an. 

Am extins proiectul până la comuna Gârbău și vom avea stații noi inclusiv pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, la Tetarom, la Clujana, dar și la aeroport. Acest proiect, practic leagă gara de aeroport și este finanțabil pe fonduri europene, fiind inclus în Planul de Redresare și Reziliență. Metroul va porni din capătul Floreștiului, va merge pe la Spitalul Regional de Urgență și va ajunge la podul Ira, unde se intersectează cu trenul metropolitan. Aici avem în vedere două ramificații: una spre Sopor și una spre Bulevardul Muncii, pentru a conecta mai bine și zona de nord a orașului, care va fi un punct major de dezvoltare. 

„Era post mașină în Cluj-Napoca”

Centura metropolitană este al treilea proiect major al Clujului, care va avea punctul de pornire la capătul Gilăului, va urma culoarul Someșului, va intra în Cluj-Napoca la nodul N printr-un pasaj suprateran, va merge pe Calea Turzii și va face apoi culoar direct de la Selgros în Bulevardul Muncii și va ajunge la centura Apahida-Vâlcele. Acest proiect are 11 noduri pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca și 20 de noduri de legătură în total, ceea ce înseamnă scoaterea în integralitate a traficului nenecesar din Cluj-Napoca. Este un proiect prins în Planul de Redresare și Reziliență, are finanțare asigurată, practic suntem în etapa finală a realizării studiului de fezabilitate, obținerea acordului de mediu, avizele ministeriale și apoi urmează aprobarea de către Guvern a culoarului de expropriere și licitația de proiectare și execuție. Acest proiect a făcut pași majori și consistenți, chiar dacă este de o dificultate majoră”, a explicat Emil Boc, în cadrul dezbaterii.

Edilul clujean a ținut să menționeze că pe termen lung, „orașul se pregătește pentru era post mașină”.

Experți ai Băncii Mondiale au subliniat faptul că obiectivul principal și gândit pe termen lung al noii strategii va fi un oraș inteligent conectat, noua strategie vizând sprijinirea tranziției la o mobilitate urbană sustenabilă, multimodală și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, care să se concretizeze într-o scădere cu minim 15 puncte procentuale a ponderii cetățenilor care utilizează zilnic autoturismul până în anul 2030.

Totodată, specialiștii au precizat că se mai are în vedere și crearea de culoare verzi-albastre de mobilitate sustenabilă atât de-a lungul principalului curs de apă, râul Someșul Mic, precum și pe cursurile secundare precum pârâurile Becaș, Nadăș sau Calvaria.

Cetățenii, preocupați de creșterea numărului de mașini în oraș

„Vom corela Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, dar și cu Planul de Amenajare a Teritoriului județului Cluj, realizat de Consiliul Județean, de asemenea în parteneriat cu Banca Mondială. Aceste documente strategice, odată finalizate vor intra în dezbatere publică și vor fi postate în integralitate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca. Prin urmare, va mai exista ocazia să fie amendate, astfel încât înainte de aprobarea în Consiliul local să avem cele mai bune și complete strategii, atât pentru municipiul Cluj-Napoca, cât și pentru zona metropolitană”, a declarat Ovidiu Cîmpean.

Dezbaterea CIIC a acordat și de această dată șansa cetățenilor interesați să intervină în discuțiile privind strategia de dezvoltare a Clujului. În acest context, Flaviu Petean a atras atenția asupra creșterii necontrolate a numărului de mașini în Cluj-Napoca și implicit, costurile indirecte asupra mediului înconjurător, oferind și un exemplu referitor la emisia de CO2.

Astfel, acesta a subliniat că la un simplu calcul, se poate observa că în 2018, au fost introduce în municipiu, 155.000 de noi mașini, ceea ce arată o creștere de 17% într-un singur an. Locuitorul a arătat că astfel, economia de emisii de carbon aduse de autobuze este anulată în mai puțin de 10 zile prin introducerea noilor mașini și a cerut municipalității un plan prin care să se evite „să ne trezim în 2030 într-un oraș îngropat de mașini”. Acesta a dorit să afle și dacă autoritățile locale vor lua măsuri pentru a stopa creșterea numărului de mașini.

Autostrada va ajuta la scăderea traficului din oraș

Răspunsul a venit din partea primarului Boc, care a dat vina pe Guvern pentru eliminarea taxelor auto, precizând că Executivul „trebuie să găsească soluții pentru a proteja toată țara, nu doar Clujul de aceste rable”, fiind astfel nevoie de o reglementare națională, după cum a explicat Emil Boc.

Primarul municipiului, Emil Boc, a vorbit în cadrul dezbaterii și despre proiectul care implică pasajul de la Tăietura Turcului de la Tetarom, care va fi realizat cu ocazia electrificării căii ferate Cluj-Bihor. 

„Conectarea Clujului la autostradă este un proiect care se află aproape de faza de începere a licitației de proiectare și execuție și care va scoate din oraș tot traficul care vine dinspre Turda, București și astăzi se descarcă la Nădășel, după care trece prin Cluj-Napoca. 

Un alt culoar de mobilitate urbană internă în Cluj-Napoca pornește de la Câmpul Pâinii până la Gară, pe o lungime de 3 km, paralel cu calea ferată și care se integrează în dezvoltarea zonei de nord. De asemenea vom avea un culoar verde, pe malul Someșului, de la Gilău până la Apahida. Noi avem un proiect în municipiul Cluj-Napoca de revitalizare a malurilor Someșului, dar ne dorim integrarea acestuia cu proiecte similare în comunele învecinate, Florești, Gilău și Apahida”, a explicat Boc.

Dezbaterea face parte din proiectul ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, fiind finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

CITEȘTE ȘI

Cum arată viitorul Clujului? Evoluția economiei, cercetării și inovării municipiului, dezbătute la CIIC