Clujul intră în era digitalizării. Ce prevede strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca?

 

 

 

Utilizarea tehnologiei pentru creșterea calității vieții în Cluj-Napoca este una dintre prioritățile municipalității clujene, astfel încât administrația să fie una deschisă, iar serviciile oferite cetățenilor să se ridice la exigențele acestora. Pentru o colaborare strânsă și eficientă între comunitatea de IT și administrația locală, Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate, Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare in IT.

 

Luni, Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT s-a întrunit în Sala de sticlă a primăriei pentru a discuta despre Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca. Strategia a fost prezentată de Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a Universității Babeș-Bolyai și de Nicolae Urs, prodecan FSPAC. Documentul are la bază o analiză temeinică și subliniază prioritățile strategice cheie pentru transformarea digitală a orașului: centrarea pe cetățean, rolul esențial al educației și al educației digitale, prioritizarea inovării în toate domeniile și în toate formele, interoperabilitate, integrarea serviciilor și deschiderea seturilor de date.

Boc: „Scopul este ca cetățeanul să depună documentele o singură dată”

Primarul Emil Boc a declarat, pentru Monitorul de Cluj, că strategia urmărește interconectarea bazelor de date, astfel încât cetățenii să nu mai fie nevoiți să prezinte anumite documente care există deja în format electronic la Primărie.

„Strategia de digitalizare va fi implementată atât în interiorul Primăriei Cluj-Napoca, cât și în exteriorul ei, în cadrul regiilor și serviciilor conexe, fie că vorbim de Oficiul de Cadastrare, de Carte Funciară, ANAF, Gaz sau Electrica. Bazele de date trebuie interconectate, astfel încât actele eliberate de administrația locală să fie recunoscute de toate instituțiile, acestea să nu mai ceară semnătura olografă a cetățeanului, semnătura digitală să fie recunoscută peste tot. Este important să avem de asemenea o interconectare a bazelor de date naționale, de la evidența proprietăților, la cea a pensiilor.

Scopul urmărit prin această strategie este ca cetățeanul să își depună documentele o singură dată - fie că e vorba de certificat de naștere, de deces, de carte de identitate - la Primărie și să nu mai fie nevoit ulterior să prezinte aceste acte la alte direcții sau instituții. De asemenea, dorim să emitem toate actele, autorizațiile, avizele, în format digital, dar și ca toate taxele să poată fi plătite online. Astfel, cetățeanul își va putea limita interacțiunea cu administrația strict pentru eliberarea cărții de identitate, a certificatului de deces, pentru căsătorii sau divorțuri. Cetățenii economisesc timp, bani și scapă de o sursă de stres”, a declarat edilul.

Digitalizarea, dependentă de legislația națională

Primarul municipiului Cluj-Napoca a afirmat că, pentru ca digitalizarea la nivel local să poată fi realizată, este nevoie ca procesul să fie dublat la nivel național prin schimbări legislative. 

„Pentru ca aceste lucruri să fie posibile, trebuie modificată legislația care în prezent nu permite anumite proceduri digitale, spre exemplu, să fie schimbată procedura în așa fel încât procesul verbal al unei ședințe de Consiliu Local să poată fi trimis la Prefectură în format electronic și nu pe hârtie, așa cum e acum. La nivel local, în Primăria municipiului Cluj-Napoca, putem implementa strategia de digitalizare în următorii doi ani”, a mai spus primarul Emil Boc.

Un serviciu de digitalizare va fi înființat în cadrul Primăriei

Edilul a mai spus că va fi înființat cât de curând un serviciu de inovare și transformare digitală în cadrul Primăriei, care va asigura implementarea strategiei.

„De asemenea, vom înființa un serviciu de inovare și transformare digitală la nivelul Primăriei, în cadrul serviciului de informatică, printr-o restructurare, astfel încât să nu fie angajați peste numărul prevăzut în prezent și nici o povară bugetară în plus. Dorim să înființăm acest serviciu cât de repede se poate, fie la ședința consiliului local din aprilie, fie în cea din luna mai”, a declarat Emil Boc, pentru monitorulcj.ro.

În perioada următoare, Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca va fi supusă dezbaterii publice, iar mai apoi vor fi parcurși toți pașii procedurali necesari pentru ca documentul să fie înaintat Consiliului local.

Strategia, dezvoltată de specialiștii FSPAC

Prodecanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Nicolae Urs, a vorbit pentru monitorulcj.ro despre strategia dezvoltată de specialiștii facultății.

„Strategia de transformare digitală a fost ideea Consiliului Consultativ de Antreprenoriat și Inovare într-o întâlnire avută în toamna anului 2019, iar odată ce ideea a apărut, FSPAC a fost delegată să coordoneze această strategie. Strategia nu este o idee a FSPAC, ci a comunității. În timpul acestui proiect am avut întâlniri cu sute de oameni din comunitate, din acest domeniu și am preluat idei ori  propuneri în legătură cu drumul pe care Clujul trebuie să îl urmeze, deoarece vrem sau nu vrem, transformarea digitală vine peste comunitate, iar ideea este dacă ești pregătit sau nu”, a declarat pentru monitorulcj.ro, prodecanul FSPAC, Nicu Urs.

În ceea ce privește durata realizării strategiei, Nicu Urs a precizat că bazele acesteia au fost puse încă din anul 2019: „Cam un an și jumătate a durat rularea efectivă a strategiei, după care avut loc prima rundă de întâlniri pentru ultimele ajustări, strategia fiind acum prezentată în cadrul Consiliului Consultativ. Ulterior, aceasta va fi pusă în dezbatere publică, după care va fi înaintată către Consiliul Local”.

Digitalizarea în contextul pandemiei de COVID-19

Prodecanul FSPAC a explicat că importanța digitalizării a crescut în rândul oamenilor, în special odată cu debutul pandemiei.

„S-a demonstrat acum cât de importantă este digitalizarea, iar aici vorbim de felul în care comunitatea se adaptează dezvoltării tehnologice și noilor metode de muncă sau distracție, legate de mediul online. Există și piedici însă, în implementarea transformării digitale, acestea fiind mai degrabă la nivel național, nu local. Ne-am dori o coordonare mai bună de la nivel central pentru construirea unui ecosistem de digitalizare în România”, a spus Nicu Urs.

Ceea ce el consideră că ar trebui să vină din partea autorităților centrale sunt aspecte precum o identitate digitală, registre autentice, interconectare ori standardizare.

„O altă piedică considerabilă este reprezentată de nivelul scăzut al competențelor digitale în rândul populației. Degeaba ai servicii digitale bine concepute, dacă ele nu pot fi accesate de oameni pentru că nu există cunoștințe”, a explicat prodecanul.

Conform acestuia, strategia de transformare digitală este una făcută pentru o perioadă de 7 ani, aceasta urmând să fie constant ajustată și actualizată permanent.

Strategia de transformare digitală a municipiului poate fi consultată la următorul link: https://digitalcluj.fspac.online/.

CITEȘTE ȘI

Digitalizare à la Cluj, în 2021. Autorizații online și senzori pentru semaforizare inteligentă