ANALIZĂ. Strategia Verde a Clujului. Arhitect: „Lucrurile NU MERG în direcția bună”

 

Municipiul Cluj-Napoca și Zona Metropolitană au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent, care, de multe ori, a vulnerabilizat spațiile naturale și au condus la aglomerări de blocuri și betoane, fapt ce a crescut presiunea pe spațiile verzi existente în oraș. 

 

După ce strategia de consolidare a cadrului natural a fost „lăsată baltă” vreme de câteva decenii după anul 1990, tema a revenit în atenția municipalității clujene în ultimii ani, Clujul Verde fiind unul dintre „pilonii” pe care a fost construită Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030.  Primăria Cluj-Napoca își propune să amenajeze în următorii 10 ani 100 de hectare de spații verzi în municipiu, prin fonduri europene și nu numai, prin care să asigure creșterea calității vieții clujenilor și o dezvoltare sustenabilă a orașului.

Strategia de dezvoltare sustenabilă a municipiului Cluj-Napoca a fost tema de discuție a unui webinar găzduit de pagina Clujul Sustenabil, în cadrul căruia specialiști în urbanism, arhitectură și ecologie au discutat direcțiile de urmat pentru dezvoltarea urbană în armonie cu sistemul ecologic și cursurile de apă din oraș.

Arhitect: „Primul pas, să ne dăm seama că lucrurile nu merg în direcția bună”

Vlad Rusu, arhitect clujean care, prin Asiza Birou de Arhitectură și prin biroul individual de arhitectură derulează mai multe proiecte la nivelul municipiului Cluj-Napoca, de la Masterplanul cartierului Sopor, primul cartier construit de la zero în România în ultimii 30 de ani, la revitalizarea Parcului Ion Luca Caragiale sau modernizarea Turnului Pompierilor, a arătat că, un prim pas pentru realizarea strategiei verzi, sustenabile a municipiului este „să ne dăm seama că lucrurile nu merg în direcția în care trebuie”.

„Un prim pas în plănuirea acestei strategii ar fi să ne dăm seama unde suntem și să ne dăm seama de fapt că lucrurile nu merg în direcția în care trebuie. Implicarea pe care am avut-o și în dezvoltarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a zonei metropolitane și în alte proiecte ale orașului ne-au conturat un tablou destul de fundamentat a situație în care stăm și din păcate, nu ne îndreptăm în direcția bună. Cred că este important să revenim la niște lucruri știute și exersate chiar și la noi în țară vizavi de ceea ce înseamnă o direcție de dezvoltare spre o strategie verde și spre o dezvoltare sustenabilă”, a afirmat Rusu.

„Majoritatea localităților și-au crescut nejustificat dimensiunea intravilanelor”

Arhitectul a arătat că, dacă înainte de 1990, au existat strategii pentru consolidarea cadrului natural, acestea au fost abandonate, iar administrațiile locale și-au extins nejustificat zonele intravilane, cu efecte necontrolabile asupra mediului.

„Suntem spectatorii unei dezvoltări fără precedent în ultimele decenii ale istoriei noastre recente, nu doar sub aspectul dezvoltării orașului Cluj-Napoca, ci și a comunelor limitrofe, cu efecte necontrolabile și decisive asupra cadrului natural. Suntem în situația în care, în ultimii 30 de ani, majoritatea localităților și-au crescut nejustificat dimensiunea intravilanelor, aducând în zona construibilă teritorii care nu eu nici un fel de echipări urbane, în schimb au zone naturale de excepție, care din păcate sunt consumate pentru totdeauna. Până în 1990 a existat strategii cu privire la sistemul verde al localităților, a existat acest principiu al consolidării cadrului natural prin menținerea intravilanelor în niște limite controlate și justificate. După 1990, această extindere nejustificată a teritoriului a lăsat această strategie baltă, nu a existat nicio preocupare în acest sens”, este de părere arhitectul.

„Discuția este foarte clară: trebuie să vedem cât ne extindem, avem un viitor PUG în lucru, sau cel puțin într-o etapă de fundamentare. Discuția nu este legată doar de Cluj, ci și de localitățile din jur. Floreștiul devine o forță care ne influențează, de asemenea Baciu sau Apahida, toate cu PUG-uri în lucru și care trebuie extrem de bine stabilit cât vor extinde și cum, în cadrul natural”, a mai arătat Rusu.

Ce spații sunt considerate parcuri și câte are Clujul de fapt?

Vlad Rusu a mai atras atenția asupra termenului „parc”, care este deseori folosit eronat pentru spații care sunt de fapt scuaruri verzi sau grădini urbane, parcuri în adevăratul sens al cuvântului fiind doar spațiile verzi cu suprafețe mai mari de 10 hectare, care sunt puține în Cluj-Napoca.

„Sunt aduse în discuție de multe ori parcuri noi sau zone verzi noi care sunt denumite parcuri.  Trebuie să fie foarte clar că sub aspectul suprafeței care reglementează scuarurile verzi, grădinile publice verzi care sunt în limita 1 hectar – 10 hectare, suntem acoperiți, însă în ce privește ideea de parc, care ar trebui să aibă peste 10 hectare, suntem deficitari și ar trebui să nu mai facem confuzia între un scuar verde, de sub un hectar, și un parc care presupune de fapt o suprafață mult mai mare. Orașul are acum șansa să dezvolte un nou parc, prin amenajarea Parcului Est, care este de 40 de hectare, un adevărat parc urban și care va compensa deficitul de spațiu verde”, a declarat arhitectul. 

Mai mult decât atât, dacă vorbim despre suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor, acesta este repartizat inegal pe cartiere, mai ales în zonele construite recent, fapt ce pune presiune pe zonele verzi exitente în oraș. Același lucru este valabil și când vorbim de comunele limitrofe.

„Deși în cele mai multe situații suntem «liniștiți» că atingem nivelele de suprafață pe cap de locuitor sub aspectul spațiului verde, care ar trebui să ajungă la o medie de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor, aceste calcule sunt discutabile și cu siguranță inegal repartizate pe cartiere și mai ales pe noile zone construite, care sunt deficitare sub acest aspect, punând de fapt presiune pe aceleași zone verzi deja existente”, a adăugat Rusu.

„Se prefigurează o dezvoltare care periclitează existența Pădurii Hoia, lucru nepermis”

Arhitectul Vlad Rusu a vorbit și despre proiectul imobiliar care se dezvoltă în Pădurea Hoia și care a fost intens dezbătut în spațiul public la începutul anului. Proiectul ar urma să pericliteze existența pădurii, lucru „nepermis” și care ar trebui respins din start, susține arhitectul.

„O altă chestiune este cea legată de racorduri și articulări logice și atente între zonele ecologice existente și noile dezvoltări. Este deja de notorietate această presiune care se impune la capătul străzii Donath unde deja există o dezvoltare urbană și se prefigurează o altă dezvoltare care tinde să pericliteze existența Pădurii Hoia, lucruri care sunt nepermise, aceste chestiuni nici nu ar trebui să le discutăm. Ar trebui să fie din start anulate sau, dacă există oportunități discutate, să fie din start respinse, pentru că contravin oricărei dezvoltări sustenabile. Acesta este rolul administrației localităților care promovează genul acesta de documentații și este rolul specialiștilor care propun acest tip de dezvoltări”

Arhitectul a subliniat de asemenea importanța integrării cursurilor de apă, ca elemente protejate pentru viitoarele dezvoltări urbane.  Vlad Rusu a mai punctat că Cluj-Napoca stă foarte rău la capitolul spațiu verde în zonele noi dezvoltate și zone rezidențiale noi, care aduc presiune pe zonele deja constituite ale orașului. Acesta este cazul comunelor din zona Clujului.

Ce principii stau la baza unei strategii verzi?

- Stabilirea limitei creșterii urbane – are rol de a limita extinderile necontrolate ale mediului construit peste diversele spații libere ale peisajului deschis ce furnizează beneficii ecologice zonei;

- Cursurile de apă, habitatul riveran, pantele și alte elemente sensibile ale cadrului natural sunt prevăzute a fi consolidate ca facilități ale spațiului deschis și încorporate în cadrul mediului construit sub formă de spațiu public verde cu diferite utilizări;

- Este necesară realizarea unor racorduri și articulări urbanistice la sistemul ecologic existent cu noi elemente ecologice specifice de-a lungul rețelei hidrografice a Râului Someșul Mic din Zona Metropolitană Cluj

Recomandări pentru dezvoltarea sustenabilă

- Realizarea unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, cu identificarea patrimoniului verde existent, ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi inter-localități, care să fie asumate de administrațiile locale implicate: de exemplu valea râurilor Someș și Căpușu Mic, Pădurea Făget, Pădurea Borhanci;

- Întocmirea unui studiu Masterplan – Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care municipiul dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia;

- Realizarea prin concurs de soluții a unui PUZ – Masterplan pentru Culoarul Canalului Morii;

- Realizarea de PUZ-uri pentru reglementarea zonelor de protecție și integrare urbană a cursurilor de apă din Cluj-Napoca;

- În cadrul noilor PUZ-uri de conversii urbane, respectiv de urbanizare, este necesară asigurarea unor suprafețe verzi compacte adaptate la scara dezvoltării, la numărul de viitori utilizatori și racordate la sistemul ecologic al zonei;

- Completarea PUZ-urilor de Regenerare Urbană cu studii drendrologice și peisagere care să asigure cu adevărat reglementări de îmbunătățire reală a calității spațiilor publice verzi din zonele de locuințe colective realizate înainte de 1990;

- Completarea plantațiilor de arbori în aliniament și actualizare regulamentului existent pentru întreținerea și toaletarea arborilor la norme actuale, ce conțin prevederi mai puțin invazive asupra patrimoniului vegetal.

Sursă foto: Legat de Cluj

CITEȘTE ȘI

Ovidiu Cîmpean, idei pentru dezvoltarea urbană: „Descentralizarea fondurilor este un factor cheie”.VIDEO