OPINIE O lecție pentru Mircea Geoană: nu te pune cu partidul!

Nu vreau să-i plâng de milă lui Mircea Geoană. El însuși a fost, în timpul carierei sale, un personaj conformist cu șefii. În noiembrie 1996, am văzut cum curgea pe faxul Fundației Române pentru Democrație lunga sa scrisoare în care își manifesta atașamentul față de președintele ales Emil Constantinescu. Îi luaseră circa 12 ore să-l trădeze pe Ion Iliescu, cel care-l promovase în postul de ambasador la Washington DC. Ca președinte al PSD, nu a fost un lider absolutist, precum Iliescu sau Năstase, ci și-a întemeiat puterea pe banda baronilor locali, care a avut mai multă influență ca niciodată.Execuția publică a lui Mircea Geoană arată că partidele românești rămân o structură feudală, fără nici un respect pentru diversitatea opiniilor sau pentru grupări dizidente. În cei peste 20 de ani de la căderea regimului comunist, formațiunile politice nu par să fi evoluat prea mult. Regimurile partidelor nu fac decât să penduleze între absolutismul unui Iliescu și feudalismul timpuriu, marcat de puterea baronilor locali. Cu excepția UDMR, nici una din aceste structuri nu organizează alegeri interne, democrarice, după modelul din Statele Unite, de exemplu. Dimpotrivă, moștenirea comunistă pare să marcheze tot mai mult comportamentul politicienilor români.Într-o emisiune la Tvr Info, Raluca Alexandrescu, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității București, spunea că ceea ce i s-a întâmplat lui Geoană amintește, prin arbitrariul deciziei, de anii stalinismului. Pur și simplu nu poți ști ce trebuie să faci – sau să nu faci – pentru a scăpa de lichidare. „Trebuie să fii mereu cu ochii pe lider”, explica Raluca Alexandrescu.Istoria partidelor comuniste se pare că nu a fost punctul tare al fostului președinte al Senatului. Din păcate pentru el, Mircea Geoană nu era capabil decât să se uite în oglindă, într-o permanentă adulație narcisistică.

MIRCEA MARIAN