VIDEO. Câmpia dintre lacuri, loc de vis în Cluj, potrivit pentru orice activitate de vară

 

Câmpia dintre lacuri este o microregiune din Câmpia Transilvaniei, județul Cluj, formată din comunele: Buza, Cămărașu, Căianu, Cătina, Cojocna, Fizeșu Gherlii, Geaca, Mica, Mociu, Palatca, Sânmartin, Suatu, Țaga, Unguraș. Proiect finanțat de Gal Câmpia Transilvaniei.

 

Aici regăsiți pajiști bogate, flori unice în lume, oameni de pe câmpie, tradiții, cultură și „munca pământului”. Totodată, regiunea are și o „salbă de lacuri”. 

„Ne-am uitat în bogăția câmpiei, un tărâm păzit de unicorni, acordat de muzica ceterașilor, cu tarafuri care încălzesc inimi, cu dansuri care ne-au dus faima în UNESCO. Am gustat merinde din câmpie făcute de mâini harnice și batucite de muncă. Ne-am plimbat pe lângă lacuri, am călătorit în vie, am dat la pește, am găsit un spațiu multi-identitar, complex, mândru. Am căutat îndelung, dar am ales patru piloni pe care să construim un chip nou: câmpiile parcelate, lacurile și habitatele din jur, #oameniicâmpiei, floarea unicat. Ne întoarcem mereu spre natură, cea care ne ține, ne susține și ne conține. I-am spus Câmpia dintre Lacuri”, scrie pe site-ul campiadintrelacuri.ro.

Specii de flori rare

Microregiunea Câmpia dintre lacuri este bogată în vedetație naturală și are o sumedenie de flori rare. Din păcate rezervațiile Fânațele de la Suatu (suprapuse pe spațiul Sitului Natura 2000 – Suatu – Cojocna – Crairât) sunt puse în pericol de extinderea monoculturilor, suprapășunat și de obiceiul arderii vegetației uscate. 

Între speciile de flori rare de acolo au fost identificate: salvia (Salvia transsilvanica), cârcel (Ephedra distachya), jaleş (Salvia nutans) sau căpşunică (Cephalaria radiata). Biologul Monica Beldean a vorbit despre cuestele stepice de la Suatu, forme de relief ca un povârniș, apărută datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii versanților, într-o zonă unde straturile de roci dure alternează cu cele moi.

„Suatu, un loc fascinant în care natura, harnicia și iscusința oamenilor au creat un peisaj de o complexitate și diversitate uimitoare. Vatra satului, strajuita parcă de cuestele cu vegetatie stepica, se continuă cu un spectaculos mozaic de culturi arabile, menținute în virtutea unor legi nescrise și transmise de la o generatie la alta. Pe cuestele stepice de la Suatu există și două specii de plante cu valoare deosebita din punct de vedere biogeografic și floristic. Este vorba despre endemitul Astragalus peterfii și de relictul terțiar Ephedra distachya. Și pentru ca omul sfințește locul, locuitorii satului au înțeles valoarea acestor raritati botanice și le-au lăsat sa creasca în tinha, neinvadându-le habitatul si protejandu-le așa cum au știut ei mai bine. Astfel au contribuit la eforturile specialiștilor de a proteja aceste raritati și de a le conserva habitatul.”

Lintea pratului sau astragalus peterfii este cea mai valoroasă comoară a rezervației botanice „Fânațele de la Suatu”, județul Cluj, potrivit reprezentanților Campiei dintre lacuri. Ea este situată în imediata apropiere a comunei Suatu, la 26 km de Cluj-Napoca.

Cârcelul sau ephedra distachya este un arbust dioic, ramificat. Acesta poate să aibă o înălțime de până la 90 cm, iar ramurile le are subțiri. Planta este folosită în medicina tradițională chineză, veche de peste 5.000 de ani. Cârcelul este popular și pentru efectele sale benefice în bronșite, în medicina românească.

Cel mai adânc lac din Transilvania

Câmpia dintre lacuri este bogată și în ape, deținând chiar cel mai adâng lac din Transilvania - Lacul Știucii. Acesta se află pe Valea Bontului, la o altitudine de 274,5 m, înconjurat de dealuri cu înălțimi cuprinse între 470 - 520 m. Acesta este singurul lac pe care apar insule plutitoare de stuf (plaur).

Lacul Știucii este un punct de interes pentru pescari, care pot închiria bărci. Totodată, zona este perfectă pentru iubitorii de păsări. În zonă, aceștia pot observa eretele de stuf, sfrânciocul roșiatic, chirighița cu obraji albi, prigorii, buhai de baltă, fâșul de câmp. 

Un alt obiectiv turistic interesant este Pârâul Fizeșului, care a fost supus unor lucrări de baraj chiar din Evul Mediu. După mai multe modificări s-au creat mai multe lacuri în lungul văii. Până în anul 1970, aceste lacuri aveau aspectul unir bazine naturale cu tot tacâmul - întinderi de stufăriş, nuferi şi mlaştini.

În aceeași microregiune întâlnim cea mai mare colonie mixtă de stânci din Transilvania. Acolo regăsim stârcul de noapte și stârcul cenușiu, carer se adăpostesc în pădurea de stejari și foruni.

CITEȘTE ȘI:

10 lacuri din Cluj unde să îți petreci sfârșitul de săptămână

 

Cel mai modern ștrand din Apuseni. Unde se refugiază clujenii într-o zi caniculară?