monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Revitalizarea malurilor Someșului, tot mai aproape de realizare. Tarcea: „La început de 2022 vedem muncitorii la lucru”

Proiectul de revitalizare a malurilor Someșului se apropie tot mai mult de realizare. Viceprimarul Dan Tarcea susține că startul lucrărilor va fi la începutul anului viitor, după ce se va finaliza etapa de proiectare.

Revitalizarea malurilor Someșului, tot mai aproape de realizare. Tarcea: „La început de 2022 vedem muncitorii la lucru”

 

Proiectul de revitalizare a malurilor Someșului vizează întreaga lungime a râului, de pe raza municipiului Cluj-Napoca, începând din Grigorescu, zona Sălii Sporturilor Horia Demian. 


 

În luna iulie a acestui an a început etapa de proiectare, iar la începutul anului viitor se va da startul lucrărilor efective. 


Viceprimarul Dan Tarcea spune că atunci vom vedea muncitorii cum „bagă lopata efectiv la muncă”:

„Avem un proiect de revitalizare a malurilor Someșului, pe toată lungimea râului care trece prin municipiul Cluj-Napoca. Sunt aproximativ 16 kilometri. Aceste proiecte sunt împărțire, sunt etapizate, pentru că sunt lucrări de câteva sute de milioane de lei, adică au valori extrem extrem de mari. 


Începem cu zona nemodernizată de la platoul Sălii Sporturilor, acolo vorbim despre o investiție de 15,4 milioane de lei. Am dat ordinul lucrărilor în data de 26 iulie 2021 - 4 luni de proiectare. Acest lucru înseamnă că undeva pe la sfârșitul anului ar trebui să avem proiectul gata pentru zona respectivă. Urmând ca după proiectare să înceapă lucrările. Deci la începutul anului viitor, în funcție și de starea vremii, ianuarie, februarie sau martie, după cum iese și autorizația de construire, ar trebui să vedem acolo muncitorii care să bage lopata efectiv la muncă”, a explicat Dan Tarcea la o emisiune radio. 

Revitalizarea malurilor Someșului va reduce emisia de CO2

Viceprimarul din Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a mai explicat și care sunt scopurile acestui proiect. Printre acestea se numără reducerea emisiei de CO2, extinderea spațiilor verzi și a celor pietonale, dar și încurajarea transportului alternativ. 


Rezultatul final al proiectului va face ca Cluj-Napoca să beneficieze de un culoar de mobilitate alternativ, velo și pietonal pe toată lungimea Someșului în oraș. De acest proiect va beneficia și Floreștiul, Gilăul și Apahida:

„Ne propunem acolo să reducem emisia de CO2 pentru că trebuie să extindem spațiile verzi, să extindem spațiile pietonale, astfel încât să le putem interconecta și cu celelalte spații pietonale existente deja, cu rutele pentru biciclete extrem de folosite în zona respectivă și, în final, când va fi gata acest proiect, să avem un culoar de mobilitate alternativ, velo și pietonal de-a lungul Someșului. 


Acest culoar va merge de la începutul Someșului din Grigorescu până la ieșirea, să spunem, în Someșeni. Proiectul este unul mult mai amplu. Am avut discuții la nivel de Primărie, dar și cu colegii de la celelalte Primării - din Florești, de la Gilău, din Apahida.”

Culoar de mobilitate până în Gherla sau Dej?

Întrebat de moderator dacă se discută și includerea orașelor Gherla și Dej în proiect, Dan Tarcea a răspuns că mai este drum lung până a ajunge în acel punct.

„Deja este un proiect mult mai amplu până acolo. Adică să începem noi la Cluj-Napoca, să-l extindem în comunele limitrofe împreună cu comunele limitrofe, adică nu putem să le facem singuri. Trebuie să le facem în parteneriat. Să știți că am găsit deschidere de la toți primarii care sunt implicați în această discuție pentru că inclusiv prin PUZ-urile și PUG-urile pe care urmează să le aprobe, trebuie să aibă în vedere crearea acestui culoar de mobilitate, extrem extrem de important. 

Ce frumos ar fi să te poți duce cu bicicleta pe malul Someșului într-un cadru adecvat, de la Gilău până la Gherla, să nu mai stai în trafic, să nu mai stai în poluare și până la urmă să ai și o alternativă viabilă la trafic folosind mijloace alternative”, a mai explicat Tarcea.

CITEȘTE ȘI:

Boc, despre malurile Someșului: „Cât timp sunt eu primar, nu se va construi niciun bloc pe spațiul verde”