Incidența COVID, influențată direct de accesul la SPAȚII VERZI: „Natura, rol important în sănătatea publică”

 

 

O cercetare realizată în Statele Unite ale Americii arată o relație directă între rata ridicată a incidenței cazurilor de coronavirus și lipsa accesului populației la spații verzi.

 

Tibor Hartel, ecologist și profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai, a explicat că acest lucru se datorează unor avantaje pe care expunerea la natură le oferă organismului uman, cum ar fi întărirea sistemului imunitar, eliminarea poluării, crearea unui microclimat care îmbunătățește nivelul sănătății publice, în timp ce socializarea în spații verzi să contribuie la transmitere mai scăzută a coronavirusului.

„Cercetare nouă publicată în Nature Sustainability raportează asociere negativă între incidența coronavirusului și accesul la spații verzi genuine a persoanelor. Expunerea la natură ajută organismul uman împotriva COVID-19 în următoarele feluri:

- Întărește sistemul imunitar. Plimbările frecvente în natură cresc activitatea celulelor NK (Natural Killer cells) care la rândul lor joacă rol important în îndepărtarea celulelor atacate de virus. Celulele NK sunt activate de fitoncide, substanțe volatile produse de plante, pe care le inhalăm când ne plimbăm în natură.

- Spațiile verzi filtrează polutanții din aer. S-a arătat că aerul poluat predispune oamenii la COVID-19. Natura contribuie deci la sănătatea noastră prin purificarea aerului să zic așa.

- Spațiile verzi de asemenea contribuie la sănătatea publică prin crearea unui micloclimat care scade incidența COVID-19.

- Este de asemenea posibil ca socializarea în spații verzi să contribuie la transmitere mai scăzută a coronavirusului ca socializarea în spații restrânse, închise, în lipsa spațiilor verzi

Articolul evidențiază că mecanismele prin care spațiile verzi contribuie la controlul incidenței COVID-19 merită explorate mai în detaliu. Dar așa se pare că pe lângă multe alte contribuții ale naturii la sănătatea mintală/fizică și socială și la crearea unui micro-spațiu urban stabil omului (captează excesul de apă, tamponează insulele de căldură etc.) spațiile verzi joacă un rol important în sănătatea publică. Sunt mai multe articole care independent, cu diferite metodologii și din diferite regiuni ale lumii arată spre aceste situații”, a scris profesorul Tibor Hartel, pe rețelele de socializare.

„Cercetarea, relevantă pentru Cluj-Napoca”

Ecologistul susține că cercetarea este relevantă pentru România, dar și pentru Cluj-Napoca, oraș care are încă spații verzi care pot juca un rol important în reziliența societății împotriva pandemiilor, a schimbărilor climatice și a altor pericole care amenință societatea în zilele noastre.

Profesorul pledează pe această cale pentru conservarea spațiilor verzi și pentru facilitarea relației om-natură de către municipalitate, a cărei priorități ar trebui să meargă în această direcție.

„Aceste cercetări sunt extrem de relevante pentru România și pentru Cluj. Cluj-Napoca are încă spații verzi care dacă s-ar proteja în valorile lor naturale înalte, vor juca un rol extraordinar de mare în reziliența societății urbane în contextul pandemiilor, a variațiilor climatice și a posibilelor insuficiențe în resursele de apă. Citind aceste articole se confirmă o serie de chestiuni pe care le-am zis în martie la marșul pentru Hoia.

Spațiile verzi de care dispune Clujul nu trebuie distruse prin construcții. Păstrarea valorilor înalte naturale și socio-culturale ale acestor spații verzi, creșterea accesului oamenilor la spații verzi genuine și dezvoltarea și diversificarea conexiunilor sănătoase om-natură ar trebui să fie o prioritate aș zice foarte mare în Clujul care aspiră spre a fi oraș smart”, a mai adăugat profesorul.

Politicienii – să includă spațiile verzi în agendele lor

În cele din urmă, Tibor Hartel face un apel către factorii de decizie, să ia în considerare dovezile oferite de oamenii de știință și să acționeze în cunoștiință, incluzând spațiile verzi pe agendele lor.

„Dacă factorii de decizie chiar se simt responsabili pentru oameni - așa cum se prezintă în discursurile lor - vor trebui să includă spațiile verzi în agendele lor. Și nu la nivel fictiv, gen, plantăm aici-acolo 2 arbori de ochii lumii. Ci bazat pe ce spun oamenii de știință (ecologi, știința mediului, geografi, sociologi, antropologi...)”, a încheiat acesta.

CITEȘTE ȘI

Toaletările haotice, vinovate de „masacrul” de duminică. Biolog: „Este nevoie de arborist la Primărie, e o chestiune de siguranță”