Revoluţia necunoscută

La Cluj-Napoca, Revoluţia din 1989 a început la ora 15,34, în Piaţa Unirii, la intersecţia cu strada Napoca, strada Universităţii şi Bulevardul Petru Groza, astăzi Bulevardul Eroilor. Tăvălugul evenimentelor declanșat la aceat oră s-a soldat cu 29 de morți și 58 de răniți. Aceasta a fost contribuția de sânge a Clujului la Revoluția din ’89, care a înlăturat regimul comunist cu prețul a 1.104 de români morți și 3.352 răniți.

La 22 de ani de la Revoluţia din Decembrie ’89, politicienii şi analiştii clujeni reclamă un proces de democratizare „departe de a fi linear”, unul lent şi greoi, susţin ei, la unison.

Hosu „A fost o revoltă populară despre care tinerii de azi habar nu au”

Sociologul clujean Ioan Hosu susţine că evenimentele din decembrie s-au constituit în trei etape. Prima a fost cea a revoltei populare propriu-zise, „despre care, din păcate, cei tineri habar nu au ce au însemnat”. „Un alt moment este cel al manipulării prin televiziune şi cel de-al treilea moment – o diversiune militară. Moment care nu este limpede nici până acum. De altfel, lucrurile sunt extrem de confuze, probabil doar peste vreo 50 de ani vom şti ce s-a întâmplat acolo. A fost o revoltă spontană. Apoi, linia a doua vine şi culege roadele, mai exact Iliescu, Brucan şi toată configuraţia CFSN, care se  şi instaurează la putere după ce-a văzut că Armata l-a părăsit pe Ceauşescu. Pe de altă parte, din păcate, schimbarea regimului în România s-a produs cu victime, spre deosebire de alte ţări. Ulterior România intră încet, încet într-un proces de democratizare, vezi mineriadele, iar Opoziţia democrată se cristalizează târziu, erau peste 50 de ani de România nu mai experimentase democraţia. Decembrie ‘89 a fost un moment al câştigării libertăţii, însă în ultimii 20 de ani zilele de 21 şi 22 decembrie au fost un prilej şi un moment al certurilor între cei implicaţi, între revoluţionari”, a explicat Hosu pentru Monitorul de Cluj.

Mişcoiu: „Viziunea celebrativă trebuie abandonată”

În opinia analistului politic clujean Sergiu Mişcoiu evenimentele din ’89 au reprezentat, fără îndoială a schimbare majoră, accesul la un sistem democratic.

„Este clar că Timişoara a dat tonul, meritul este al celor din Timişoara. Consider că suntem în logica unei revoluţii, iar aici putem identifica mai multe elemente specifice unei revoluţii. Desigur nicio revoluţie nu seamănă cu cealaltă.

A urmat apoi o fază de pre-tranziţie, una de tranziţie, care s-a întins prea mult, până în 2003, 2004, să spunem şi cea de post-tranziţie, mai puţin fertilă. Acum vedem un proces de democratizare, departe de a fi linear. Şi putem să ne afundăm şi mai mult, în sensul unui divorţ dintre politicieni şi public. Pe de altă parte, este periculos să considerăm că atunci, în ’89 am fost „tămăduiţi” şi atât. Nu ştiu dacă instituţional suntem pe calea cea bună şi de aceea cred că viziunea celebrativă ar trebui abandonată”, a explicat Mişcoiu pentru Monitorul de Cluj.

Politicienii: Consolidarea drepturilor, prea lentă

Atât reprezentanţii Puterii, cât şi cei ai Opoziţiei consideră că întreaga societate civilă şi politicienii trebuie să se întoarcă înspre popor şi să redobândească drepturile câştigate în 1989. Consolidarea acestora este acum, la 22 de ani de la căderea comunismului un proces mult prea lent şi prea palid, susţin ei, la unison.

Senatorul PSD Alexandru Cordoş susţine că oamenii nu au ieşit atunci în stradă pentru a câştiga doar „pentru moment un trai mai bun, ci pentru nişte valori democratice, pentru libertate”. „Evenimentele din ’89 reprezintă momentul în care poporul român şi-a decis singur soarta. De aceea, societatea românească şi cei care o conduc au obligaţia să se întoarcă înspre popor, să redea poporului român valorile câştigate atunci. Această redare se poate realiza doar prin întoarcerea la popor a clasei politice, în frunte cu preşedintele, prin vot liber. Pentru că acum suntem în zona încălcării şi îngrădirii drepturilor şi libertăţilor câştigate atunci. Astăzi sunt cu gândul la cei care s-au jertfit atunci şi la familiile lor şi sper că aceste drepturi şi valori nu vor fi încălcate la nesfârşit”, a declarat Cordoş pentru Monitorul de Cluj.

Preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară susţine, la rândul său că trebuie să ne gândim astăzi, la acei „oameni minunaţi” care atunci, în decembrie 89 s-au jertfit pentru democraţie şi pentru liberatate. Astăzi se poate spune că societatea românească se află din nou în pericol de a-şi pierde valorile democartice. Am însă nădejdea ca prin vot liber românii vor alege din nou”, a spus şi senatorul clujean.

Deputatul PDL Petru Călian spune că „pentru mine acele evenimente au fost deosebit de importante, pentru că eu eram atunci militar, la Bucureşti, cu puşca în mână, apăram anumite instituţii”. De asemenea, Călian consideră că, pentru români şi pentru clujeni, 21 decembrie este o zi importantă pentru că atunci s-a pus capăt definitiv comunismului.

„Românii au câştigat libertate atunci, dreptul la exprimare liberă. Iar acum încercăm să consolidăm acele drepturi obţinute atunci, prin jertfe, însă destul de palid. Pentru asta cred că vinovată este întreaga clasă politică din România. Trebuie să ne aplecăm mai bine asupra felului în care trebuie aplicate acele valori câştigate de nişte oameni care s-au jertfit şi care merită respectul nostru acum”, a spus Călian pentru Monitorul de Cluj.