Educație
Rectorii din România solicită minim 6% din PIB pentru educație și stabilirea prin lege a autonomiei universitare
Alocarea a minim 6% din PIB pentru educație, clasificarea pe categorii a instituțiilor de învățământ superior și finanțarea în funcție de acestea, dar și stabilirea numai prin lege a autonomiei universitare sunt câteva din cerințele rectorilor universităților membre ale Consorțiului ''Universitaria'', întruniți, la acest sfârșit de săptămână, la Alba Iulia.
''Consorțiul 'Universitaria' are deja o tradiție în funcționarea sa și, după discuțiile care au avut loc, sesizând modalități de a face ca învățământul superior românesc să funcționeze la parametri optimi sau la parametri mai buni decât cei actuali, am ajuns la următoarele concluzii: alocarea a minim 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea, restructurarea finanțării publice a învățământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale și trecerea de la studentul echivalent unitar la finanțarea ciclurilor de studii universitare de licență și masterat prin intermediul granturilor de studii, finanțarea cercetării științifice din universități cu minim 1% din PIB și adaptarea statutului personalului de cercetare-dezvoltare la cel al cadrelor didactice'', a declarat, sâmbătă, într-o conferință de presă, rectorul UBB, Ioan Aurel Pop.
El a adăugat că rectorii universităților membre ale Consorțiului ''Universitaria'' mai solicită publicarea anuală a unui raport în care să fie prezentată situația totală a finanțării instituționale, fundamentată și detaliată, dar și clasificarea pe categorii a instituțiilor de învățământ superior din România și finanțarea în funcție de acestea.
De asemenea, se au în vedere necesitatea dezvoltării unor programe de licență cu dublă specializare și revizuirea listei programelor de licență pentru reducerea numărului de specializări, dar și internaționalizarea curriculei și introducerea de noi programe de studiu cu predare în limba engleză și adaptarea legislației pentru a se putea realiza programe comune de studiu și diplome comune.
Rectorii mai cer și modificarea și simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea și invitarea personalului didactic și monitorizarea angajabilității pe perioadă determinată a personalului didactic și de cercetare.
De asemenea, ei cer ca limitele autonomiei universitare să fie stabilite numai prin lege.
''Autonomia instituțională cuprinde patru componente: autonomia academică (...), autonomia organizațională (...), autonomia decizională (...) și cea administrativă (...). La noi operează de ani de zile doar, în cel mai bun caz, autonomia academică, dreptul universităților de a stabili programe de studii și cercetare, dar și aceasta sub rezerva aprobării de către organisme consultative ale ministerului și apoi de către minister, ceea ce nu e în regulă'', a susținut rectorul Universității ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iași, Vasile Ișan.
O altă cerință a rectorilor consorțiului ar fi stabilirea unor criterii care să țină cont de instituțiile de interes național — grădinile botanice, parcurile dendrologice și alte tipuri de instituții de acest gen aflate în administrarea universităților.
Rectori, prorectori, președinți de Senat, directori administrativi, decani și reprezentanți ai studenților din cinci universități din Consorțiu — Universitatea și Academia de Studii Economice din București, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara — au dezbătut vineri și sâmbătă la Alba Iulia probleme de actualitate din mediul universitar românesc, cum ar fi finanțarea în învățământul superior și fondurile europene, finanțarea cercetării din universități sau relevanța ranking-urilor internaționale pentru universitățile din România.