Rectorul UBB Ioan Aurel Pop şi profesorul Buzogany Desideriu, desemnați să traducă din latină testamentul episcopului Batthyany

Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a admis marți cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice și a intervenientei Biblioteca Națională a Românei privind numirea în calitate de specialiști în vederea traducerii în limba română a testamentului din 31 iulie 1798 al episcopului Ignac Batthyany a profesorilor universitari Buzogany Desideriu și Ioan Aurel Pop. În acest sens se va efectua adresă acestora, urmând ca testamentul să fie consultat la locul deținerii sale, respectiv la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, au menționat, pentru Agerpres reprezentanții CA Alba Iulia.

Avocații Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia și cei ai Bibliotecii Naționale a României au trebuit să înainteze până la termenul de marți propuneri privind specialiști în latină, inclusiv cu CV-al acestora atașat, din care urma să fie selectat, de comun acord, cel care va traduce 'cu acuratețe' în limba română testamentul episcopului. În prezent, la Ministerul Justiției nu sunt înregistrați traducători autorizați pe limba latină.

Instanța a mai luat act la termenul de marți de cererea de intervenție formulată de către Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea. S-a prorogat pentru următorul termen de judecată, respectiv în data de 25 octombrie, discutarea admisibilității în principiu a cererii de intervenție formulată. Instanța a mai stabilit ca Prepozitura să precizeze care este temeiul juridic al cererii de intervenție.

Pe rolul CA Alba Iulia se află, la instanța de contencios administrativ, dosarul în care Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia solicită anularea deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România a respins, în toamna trecută, cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român.

Calitate de intervenient accesoriu în acest dosar au atât Biblioteca Națională a României, cât și Ministerul Culturii.

Donate Provinciei Transilvania și Bisericii Catolice de episcopul Ignac Batthyany, în 1798, împreună cu clădirea și terenul aferente, Biblioteca și Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic și Biblioteca au rămas, până la naționalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite și de alte obligații financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Națională a României, potrivit informațiilor postate pe site-ul acesteia.

Arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubinyi, a transmis în 2007 atât Parlamentului European, cât și CEDO o petiție în care a susținut că, în 1949, regimul comunist aflat la putere la acel moment în România, a confiscat proprietățile diecezei romano-catolice de Alba Iulia — terenuri și imobile, inclusiv un complex ce adăpostește Biblioteca Batthyaneum, institutul și observatorul astronomic.

În septembrie 2012, CEDO a constatat, în cazul restituirii unor imobile Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba-Iulia, că autoritățile naționale nu au adoptat o decizie prin care solicitarea reclamantei de restituire a imobilului care adăpostește Biblioteca Batthyaneum și Institutul Astrologic, dar și colecții de cărți și documente rare să fie soluționată, fie prin admitere, fie prin respingere. Statul român a fost condamnat de CEDO la plata sumei de 15.000 de euro Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, pentru prejudiciul moral adus în cazul refuzului privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra Bibliotecii Bathyaneum și a Institutului de Astronomie.

Biblioteca Batthyaneum, care funcționează din 1794 în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, deține cea mai valoroasă colecție de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%. Aici se află și cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 și 810, cunoscut și sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperțile originale se găsesc la muzee din Londra și Roma.

Batthyaneum deține și cea mai mare colecție de incunabule, cărți editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor și specialiștilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizații.