Cercetători clujeni, lăsaţi cu ochii în soare şi fără finanţare

O echipă de cercetători clujeni de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca reclamă faptul că a pierdut, din cauza autorităţilor române, participarea într-un proiect internaţional, într-un domeniu de cercetare inovativ la nivelul Europei. Ei susţin că România este singura ţară, dintr-un consorţiu de şase state, care nu oferă finanţare.

Proiectul presupunea studierea şi crearea unor alimente dedicate unor anumite categorii de persoane, cum ar fi copii cu diabet sau alte suferinţe, precum şi pentru vârstnicii care suferă de diferite boli şi pentru care modul în care se hrănesc este vital.

Prorectorul cu cercetarea al USAMV, Dan Vodnar, şeful echipei de cercetători, a declarat, miercuri, presei, că Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI) a motivat refuzul de finanţare prin faptul că România poate finanţa astfel de proiecte, dar nu este obligată să o facă.

"Proiectul trebuia să înceapă în martie 2015 şi urma să se deruleze până în 2019, dar noi am făcut doar documentarea ştiinţifică. Am cerut ANCSI să ne ofere finanţarea, care se ridică la 300.000 de euro, dat fiind faptul că în spatele proiectului cu un buget total de 1,9 milioane de euro a stat un acord între ţările implicate, iar România a aprobat depunerea de proiecte în acest domeniu. ANCSI ne-a tot amânat finanţarea, iar în 16 ianuarie 2017 am primit un răspuns halucinant, în care se arată că nu primim finanţarea deoarece în acord scrie că România poate finanţa astfel de proiecte, dar nu este obligată să o facă. Este absolut aberant, pentru că USAMV a intrat ca partener în proiect având acceptul ANCSI, iar acum ni se spune că nu sunt bani pentru finanţare”, a spus Vodnar.

Potrivit acestuia, este foarte greu pentru un străin să înţeleagă de ce România, după ce a spus că intră în acest consorţiu, anunţă că nu mai poate face faţă.

"Suntem puşi în faţa unei situaţii extrem de neplăcute în faţa partenerilor străini care nu înţeleg ce îi opreşte pe români să finanţaze un proiect de cercetare care a fost declarat şi acceptat de către ANCSI. În acest consorţiu format, nu este nimeni capabil să facă munca echipei de la USAMV, iar proiectul riscă fie oprit înainte de final pentru simplul fapt că României, că ANCSI nu îi pasă. Noi suntem lideri de pachet în proiect, ceea ce înseamnă că proiectul se finalizează cu studiile noastre. Pentru noi acest refuz de finanţare reprezintă o daună de imagine enorm de mare, iar oamenii din proiect nu vor mai colabora niciodată cu noi sau cu România pe astfel de proiecte. Este un semnal de neîncredere în ţară noastră. Cum să le explici străinilor că, după un an, România ne anunţă că noi nu primim finanţare, prin urmare nu putem să ne îndeplinim obiectivul în cadrul proiectului Longlife? Că scuipăm pe stradă, că aruncăm ambalaje pe jos, că purtăm lanţuri poleite cu aur peste un maiou mulat sau că trebuie să ieşim dintr-un consorţiu de cercetare, tot cu imaginea unei Românii alterate defilăm”, a mai spus Dan Vodnar.

Prorectorul USAMV a explicat că proiectul Longlife are în vedere generarea unui model care poate fi utilizat în industria panificaţiei, în industria produselor lactate, şi urmăreşte obţinerea unei cât mai bune biodisponibilităţi a nutrienţilor.

"Aceasta înseamnă că atunci când avem o persoană cu o anumită boală, produsele sunt oferite strict acelei categorii de oameni. USAMV trebuia să facă partea de biodigestibilitate şi bioaccesibilitate a anumitor nutrienţi în interiorul organismului uman. La finalul proiectului, produsele respective trebuiau testate de USAMV pe suc gastrointestinal simulat, adică absorbţia la nivel intestinal a nutrienţilor. Erau alimente pentru copii cu diabet, pentru vârstnici cu diabet, în care se reduce cantitatea de zahăr, erau produse cu masticabilitate uşoară, foarte uşor digerabile, cum ar fi cele de panificaţie, lapte sau carne prefermentate, paste cu calorii reduse”, a afirmat Dan Vodnar.

Echipa de şapte cercetători a USAMV urma să achiziţioneze în cadrul proiectului un echipament performant, unic în România, care costă circa 200.000 de euro, un aparat digestiv artificial complet care să permită derularea testelor.

"Aparatul mima ceea ce se întâmplă cu un aliment în momentul ingerării, din punct de vedere enzmatic şi al sucurilor gastro-intestinale, iar la final ne putea spune cu certitudine cât la sută din compuşii urmăriţi trec în sânge. Se înlocuiau, astfel, testele pe subiecţi umani”, a mai spus prorectorul USAMV.

Echipa de cercetători de la USAMV a discutat cu juriştii universităţii şi cu un avocat pentru a identifica temeiul legal de câştigare, totuşi, a finanţării din partea ANCIS.

"Dacă toţi mergem pe sistemul ghiocel, în care plecăm capul la ceea ce vrea ANCIS, lucrurile nu vor merge niciodată bine în România. Trebuie tras un semnal de alarmă”, a conchis Dan Vodnar.

Cercetările lui Dan Vodnar

În 2014, Dan Vodnar a inventat un ambalaj inteligent, din carapace melcilor, alge şi alte ingrediente naturale, care previne infectarea mâncării cu o bacterie cauzatoare de toxiinfecţii alimentare. Un an mai târziu, Vodnar a descoperit un produs unic în România, un suc de fructe şi legume care funcţionează şi ca medicament pentru persoanele cu afecţiuni gastrointestinale. În 2016, o echipă de cercetători, din care a făcut parte şi Dan Vodnar, a inventat o reţetă de jeleu cu nanoparticule de aur.