Experiența unei studente din Cluj cu Erasmus+ pe perioada pandemiei în Spania: „A fost cea mai mare provocare de până acum”

 

 

Alexandra a ales să studieze în Spania la Universitatea din Valencia, specializarea nutriție și dietetică. După ce auzise de la mai mulți colegi de-ai săi din anii anteriori despre acest program, tânăra a fost nerăbdătoare să aibă o experiență de neuitat. Din păcate, nu după multă vreme de la sosirea în Spania, lumea de pretutindeni începea să discute despre apariția noului coronavirus.

 

 

„Țin minte cum în primele zile după ce ajunsesem în Spania vorbeam cu cele două colege cu care eram despre coronavirus și cât de tristă e situația în China. Abia atunci începuseră să apară știrile despre China peste tot pe internet”, ne spune Alexandra.

Răspândirea coronavirusului în Spania

Prin luna martie au început să apară cazuri de coronavirus și pe teritoriul Spaniei, iar pe data de 12 martie Alexandra a încetat să mai participe fizic la cursuri, speriată fiind de cât de repede se agrava situația. După doar 2 zile a fost instaurată starea de urgență și acolo, moment în care lucrurile au luat o întorsăturnă neașteptată.

„Au urmat cele mai provocatoare săptâmâni de până atunci. Locuiam cu cele două colege din România și am decis să punem cap la cap un program pentru mersul la cumpărături, pentru a nu fi expuse toate la riscurile ce constau în iesitul din casa. Pe lângă frica de a ieși sau de a intra în vreun fel în contact cu virusul, mi-am dat seama că experiența mea Erasmus luase sfârșit. Însă, eu eram blocată într-o altă țară, închisă în casă și fără părinți sau prieteni aproape”, explică studenta.

Cu toate că Alexandra era conștientă de gravitatea situației încă de la apariția virusului, a început să simtă adevărata frică în momentul în care acesta s-a răspândit în Europa. În carantina instituționalizată din Spania, tânăra nu-și părăsea cazarea fără mască, dezinfectantul din geantă și mănuși și încerca tot mai mult să respecte regulile de distanțare socială. La fel era și în cazul oamenilor din Spania despre care ne spune că respectau măsurile de siguranță în magazine, la cozi și chiar și pe stradă.

„În general se vedea că oamenii erau preocupați de siguranța lor, dar și de a ta. Mă simțeam foarte bine mergând pe stradă către magazin când vedeam că lumea are grijă și respectă toate măsurile de siguranță. Evident că existau și excepții, adică persoane care purtau masca greșit, dar erau rare.”

Perioada carantinei în Spania

La început, studenta a fost contactată prin e-mail și telefonic de către organizatorii programului Erasmus+, de Universitatea din Cluj și cea din Valencia pentru a o informa în legătură cu măsurile de protecție și opțiunile pe care le are. Întrebată dacă vrea să se întoarcă în țară, Alexandra a decis să rămână împreună cu cele două colege, deoarece în acel punct încă sperau să depășească situația și cele 3 luni din program să fie îndeplinite cu succes.

În perioada carantinei a încercat să se axeze mai mult pe sport, gătit, citit și redactarea lucrării de licență, pentru a-și lua gândul de la situația în care se afla. „La inceput verificam toate știrile, însă după câteva săptămâni am decis să nu le mai verific decât pe cele legate strict de zona în care locuiam sau Spania. Spre finalul pandemiei deja mă obișnuisem cu activitățile din casă și nu mai era atât de greu ca la început.”

Încercarea de a se întoarce în țară

După ce a hotărât să mai rămână în Spania, a avut în plan să se întoarcă în țară doar pe data de 18 iunie. Totuși, lucrurile au început să se complice din ce în ce mai mult, zborurile fiind constant anulate.

„Am cumparat din data inițială până în 6 iulie, când m-am întors în țară, 3 bilete de avion. Toate zborurile au fost anulate. Eram foarte stresată că nu voi reuși să mă întorc acasă deoarece în România cazurile începeau să crească destul de rapid și îmi era frică să nu se instaureze starea de urgență din nou și să rămân blocată în Spania”, adaugă Alexandra.

După ce a obervat că transportul aerian a fost și el grav afectat de pandemie, tânăra a luat legătura cu ambasada și consulatul pentru a primi informații în legătura cu întoarcerea în țară. Până la urmă a reușit să achiziționeze un bilet într-un regim special de zboruri din Madrid către București.

Biletele de avion trebuiau cumpărate din banii de bursă Erasmus, dar tânăra a fost nevoită să își folosească proprii bani. Nici sumele pentru biletele achiziționate anterior, ale zborurilor anulate, nu au fost revendicate.

De la București spre Cluj Alexandra a mai achiziționat un bilet de avion pentru a călători în siguranță.

„Biletele de la Madrid la București și după de la București la Cluj le-am plătit din banii mei, aproximativ 330 euro, în ideea în care toată bursa era undeva la 1400 euro. Nu mi s-a asigurat transport în siguranță către casă și am ales să iau încă un avion. Teoretic se pot primi acești bani înapoi, dar încă nu știm sigur. Încă trebuie sa discutăm cu secretariatul și să vedem dacă se poate încadra în cerințele pentru fondurile de forța majoră”, adaugă studenta.

Familia și prietenii de acasă o sfătuiau să respecte cu strictețe măsurile impuse

Cu toate că familia Alexandrei era îngrozită de situație, încercau să o sprijine din toate punctele de vedere. Tânăra discuta zilnic cu părinții și prietenii de acasă și le povestea despre cât de stricte erau regulile în Spania. Aceștia, la rândul lor, o sfătuiau să aibă grijă și să respecte regulile de protecție și igienă.

Colegii spanioli au fost și ei de mare ajutor. Din perspectiva tinerei aceștia erau empatici și putea mereu să apeleze la ei când nu întelegea ceva. Atât ea, cât și colegele sale.

„Încercam să am grijă de mine și de colegele cu care eram acolo pentru ca nu aveam pe altcineva aproape în cele 3 luni de carantină. Speram doar să treacă toata situația cât mai repede ca să revină lucrurile la normal.”

 

Articol scris de Carmen Lucuț

CITEȘTE ȘI:

Cum au fost afectați studenții clujeni de pandemie. „Am fost la pământ din punct de vedere psihic”

 

 

Clujul fără studenți. Ce înseamnă asta pentru proprietarii de chirii?