Societatea civilă respinge proiectul privind despăgubirile pentru proprietăţile confiscate

„Susţinem că prin acest demers se continuă seria de erori şi nereguli care au existat în procesul de restituire din ultimii 20 de ani, pornind de la instabilitatea şi impredictibilitatea legislativă, birocraţia excesivă şi lipsa de cooperare eficientă între instituţiile locale şi cele centrale, precum şi corupţia care a condus la retrocedări ilegale. România este una dintre puţinele ţări din fostul spaţiu comunist care nu a reuşit să producă o legislaţie coerentă şi un sistem de restituire a proprietăţii just pentru cei deposedaţi de bunuri, iar promulgarea unei legi precum cea de faţă riscă să evidenţieze în continuare aceste sincope grave”, subliniază Pro Democraţia.Potrivit sursei citate, din punct de vedere moral, proiectul legislativ încalcă chiar principiile pe care le evocă în articolul 2, şi anume predictibilitatea, echitatea, transparenţa şi cel al eşalonării şi stabileşte norme de inegalitate între persoanele îndreptăţite să recupereze proprietatea confiscată în mod abuziv.„Din punct de vedere legal, susţinem că proiectul încalcă prevederile constituţionale, în speţă cele prevăzute în articolul 44, referitor la garantarea de către stat a dreptului la proprietatea privată şi în articolul 16, care reglementează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări”, se menţionează în comunicat.De asemenea, organizaţiile neguvernamentale consideră că iniţiativa Guvernului de a modifica mecanismele de despăgubire, prin eliminarea restituirii în natură sau prin compensarea la valoarea integrală şi reducerea la un plafon de 15% este injustă şi creează profunde inegalităţi dacă se raportează la bunurile recuperate deja de proprietari în ultimii 20 de ani.„Dificultăţile financiare invocate de Ministerul Finanţelor Publice nu justifică producerea unor norme care încalcă drepturile şi libertăţile civice. De asemenea, comparaţiile cu situaţiile din statele vecine nu pot fi introduse ca argument atât timp cât în ţări precum Germania, Cehoslovacia sau Ungaria s-au aplicat principii unitare, fie că a fost vorba de retrocedări prin compensări (chiar dacă au fost sume plafonate), fie în natură”, se arată în comunicat.În acest context, organizaţiile neguvernamentale solicită Guvernului să acţioneze atât pe plan legislativ și administrativ pentru identificarea unor măsuri în acelaşi timp nediscriminatorii şi viabile din punct de vedere economic şi social.„Susţinem necesitatea stabilirii unui mecanism pentru despăgubiri echitabil, unitar şi realist, care să nu încalce cerinţele CEDO, cele constituţionale sau cele morale”, mai subliniază ONG-urile.