Curtea Constituţională a decis: Hotărârile Parlamentului vor putea fi atacate la CCR

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, miercuri, amânarea pentru 26 septembrie a judecării neconstituţionalităţii Legii de cooperare între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Contestaţia privind neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene - care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consiliul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg - a fost formulată de un număr de 26 senatori aparţinând Grupului Parlamentar al PDL. Sesizările PDLPe 19 iulie, un grup de 63 de deputați ai PDL au depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate la Legea privind aprobarea OUG a Guvernului Ponta de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. „Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii hotărârilor cu caracter normativ ale plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale, cu excepţia hotărârilor care vizează autonomia internă a Parlamentului, cât şi a hotărârilor privind actele juridice cu caracter individual”, este textul incriminat de PDL. În sesizarea PDL se spune că CCR ar trebui să verifice toate hotărârile Parlamentului - individuale și normative – deoarece și hotărârile Parlamentului privind actele juridice cu caracter individual pot afecta valori și principii constituționale. PDL mai susține că prin scoaterea unor hotărâri ale Parlamentului de sub controlul CCR, acestea nu ar mai putea fi atacate în niciun fel și „ar putea avea orice conținut”. CCR s-a pronunţat însă indirect pe acest subiect în luna iulie când a stabilit, în speţa înlocuirilor Robertei Anastase şi a lui Vasile Blaga de la preşedinţia Camerelor că nu se poate pronunţa asupra numirilor de persoane, ci doar asupra deciziilor Parlamentului care pot afecta valori și principii constituționale. Între timp, şi OUG (care iniţial prevedea că CCR nu se poate pronunţa pe niciun fel de Hotărâri) a fost modificată în Parlament în concordanţă cu deciziile Curţii invocate mai sus, arată realitatea.net. A doua contestație aflată pe masa CCR vine tot din partea PDL și se referă la Legea de cooperare între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg. Întrebat dacă în urma deciziei CCR, PDL va sesiza Curtea cu privire la hotărârile celor două Camere ale Parlamentului de înlocuire din funcţie a Robertei Anastase şi Vasile Blaga de la şefia Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului, liderul deputaților PDL, Mircea Toader a spus că respectivele sesizări sunt depuse la CCR şi, conform procedurii, ar urma să intre în judecare pe fond.„Dacă există sesizare privind schimbarea conducerii Camerelor, ei se pot pronunţa. Sunt depuse sesizările noastre care au fost amânate. Orice sesizare depusă la Curte trebuie să primească un răspuns. Ca orice hotărâre a Parlamentului este supusă controlului Curţii. Sesizările noastre (privind hotărârile Camerei Deputaţilor şi Senatului în baza cărora Roberta Anastase şi Vasile Blaga au fost schimbaţi din funcţii - n.r.) au fost respinse ca inadmisibile, nu pe fond că nu sunt corecte. Sesizările sunt la CCR. Nu ştiu când li se va da curs“, a declarat Mircea Toader.