Vasile Blaga: Nu am gândit ARD pentru alegeri; cred în această construcţie pe termen mediu şi lung (interviu)

 

În opinia sa, integrarea României în Schengen, modificarea Constituţiei pentru a face "mai clare relaţiile între instituţiile statului" şi, implicit, reorganizarea administrativ-teritorială a ţării reprezintă obiective majore care ar trebui asumate pe termen lung de întreaga clasă politică. În perspectiva alegerilor europarlamentare, Blaga spune că, din punctul său de vedere, ARD ar trebui să candideze ca o alianţă.

Domnule Blaga, la parlamentarele din 9 decembrie candidaţi pentru un mandat de senator într-un colegiu din judeţul Timiş. Ce v-a determinat să vă schimbaţi colegiul?

Vasile Blaga: Am o relaţie foarte bună cu colegii din Timiş, ei m-au convins. De fapt, au avut această solicitare încă din vară. Este o organizaţie care a fost alături de mine nu numai în bătăliile electorale cu celelalte formaţiuni politice, dar şi în bătălia internă din partid, inclusiv în cursul anului trecut. Pe de altă parte, am terminat facultatea în Timişoara, acolo mi-am întemeiat familia şi sunt foarte legat de oamenii de acolo. Nu vă ascund şi aspectul că solicitarea lor s-a datorat şi faptului că Transilvania, în general, Banatul în special, fiind o zonă preponderent a dreptei, noi dorim să ne recâştigăm poziţii pierdute la alegerile locale. Am pierdut preşedinţii de consilii judeţene acolo. Şi toate lucrurile acestea la un loc au cântărit mult în luarea acestei decizii.

Alianţa România Dreaptă este o construcţie nouă, constituită în acest an, cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Cât aduce ARD în plus faţă de câte procente ar fi obţinut PDL dacă ar fi participat singur la scrutin?

Vasile Blaga: Partidul Democrat Liberal, suntem convinşi cu toţii, nu ar fi avut nicio problemă să intre în Parlament. Nu astea au fost gândurile noastre. Încă de la Convenţia Naţională extraordinară din 30 iunie am luat decizia să coagulăm în jurul nostru forţele de dreapta de pe eşichierul politic românesc - cei care împărtăşesc aceleaşi valori ca şi noi, cei care au fost de aceeaşi parte a baricadei, inclusiv la referendum, când am militat pentru apărarea statului de drept, a instituţiilor lui. Şi de aceea am încercat şi am şi reuşit să aducem în jurul nostru în această alianţă formaţiuni politice tinere. Pe lângă PNŢCD, care este un partid cu istorie îndelungată, am reuşit să adunăm în jurul nostru oameni tineri, care sunt foarte bine pregătiţi profesional în zonele lor, oameni care au multe de spus şi vor avea multe de spus în politica românească. Şi nu mă refer aici doar la Mihai-Răzvan Ungureanu sau la domnul Neamţu (Mihail Neamţu - n.r.). Dacă vă uitaţi numai în Bucureşti, candidează pentru Forţa Civică, de exemplu, domnul Biriş (Gabriel Biriş - n.r.), un om foarte bine pregătit şi cu o imagine foarte bună, candidează pentru Partidul Noua Republică domnul Vlaston (Ştefan Vlaston - n.r.), un om cu multă experienţă în zona învăţământului, candidează pentru PNŢCD oameni excepţionali - Sandra Pralong, Alex Ştefănescu. Iată, noi nu am gândit această construcţie doar pentru aceste alegeri. Eu cred în ea pe termen mediu şi lung.

Consideraţi că, în prezent, ARD vine în faţa alegătorilor români cu un mesaj unitar la nivelul Capitalei şi în ţară?

Vasile Blaga: Da, şi ne-am străduit să realizăm acest lucru printr-o campanie naţională coordonată. Şi cred că avem mesaje unitare pentru că, până la urmă, întreaga noastră ofertă politică se bazează pe valorile dreptei. Pe lângă încredere în stat, în justiţie, în religie, în familie, noi avem ca principal mesaj necesitatea realizării în România a unei economii sustenabile, care să nu facă altceva decât să asigure locuri de muncă. Nu putem vorbi de un sistem de sănătate mai eficient în România, de un sistem de învăţământ mai bine pus la punct, de creşterea pensiilor în ţara asta dacă nu vom avea locuri de muncă mai multe. Şi de aceea am venit şi cu măsuri de impuls pe lângă cele tradiţional susţinute de noi şi atunci când am fost la guvernare. Vorbim de un program de guvernare bazat, în special, pe investiţii, fie că sunt bugetare, fie prin atragerea de fonduri europene, dar am venit şi cu soluţii de impuls. Şi ele sunt credibile pentru că au fost demonstrate de viaţă, modelul nostru economic a fost validat de viaţă. Noi şi în 2005 şi în 2012 considerăm că nu putem crea mai multe locuri de muncă dacă nu facem România atractivă pentru investitori. Cum? Scăzând taxele şi impozitele. De aceea, propunem, începând cu 1 ianuarie 2013, scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 12% şi, concomitent, creşterea salariului minim pe economie de la 740 de lei la 850 de lei. Vor rămâne mai mulţi bani inclusiv la investitori, dar vor rămâne şi la salariaţi, care vor dezvolta consumul în ţară, iar alţii au nevoie de bani ca de aer pentru a-şi plăti creditele la bănci care s-au scumpit prin deprecierea leului şi creşterea inflaţiei.

Ce alianţe post-electorale vizează PDL?

Vasile Blaga: PDL şi-a propus un scor electoral de peste 25% şi, după ce vom avea rezultatul alegerilor din 9 decembrie, vom discuta. Nu are rost să vindem acum pielea ursului din pădure. Discutăm după validarea alegerilor din 9 decembrie.

Este pregătit ARD să dea un premier după viitoarele alegeri, are deja conturat un guvern "din umbră"? La un moment dat spuneaţi că există o listă a Alianţei de cinci nume care ar putea ocupa funcţia de premier. Dvs vă regăsiţi pe această listă?

Vasile Blaga: Da, mă regăsesc şi eu pe această listă, pentru că, până la urmă, ne-am orientat la oameni - şi nu o să vă spun numele lor - cu multă experienţă administrativă, oameni care, sigur, nu vor face din minciună politică de stat aşa cum face domnul Ponta. Oameni care, efectiv, au soluţii pentru România. Pentru că dacă dvs îmi spuneţi o singură măsură luată de Guvernul Ponta de şapte luni pentru a da un impuls economiei româneşti eu o mănânc. Nu există aşa ceva.

Care ar fi trei nume de posibili premieri USL cu care apreciaţi că aţi putea coabita ca formaţiune de Opoziţie?

Vasile Blaga: Este problema lor, este problema USL şi niciodată nu mi-am permis să fac astfel de aprecieri, absolut niciodată în 22 de ani. USL e principala forţă politico-mediatică cu care luptăm în această campanie electorală, acestea sunt grijile lor. Sperăm, totuşi, ca dintr-un viitor Guvern să facă parte şi ARD şi atunci vom discuta.

Aţi afirmat în mai multe rânduri că este nevoie de obiective majore pentru România, asumate pe termen lung, de întreaga clasă politică. Care ar fi acestea?

Vasile Blaga: O să vă spun doar trei. Discutăm, deja, de trei ani, chiar de patru ani, de integrarea României în Schengen. Din punct de vedere tehnic, vă garantez că toate angajamentele au fost îndeplinite încă din septembrie 2010. De altfel, pentru cei care nu au încredere în cinstea, corectitudinea lucrătorilor noştri, indiferent de unde sunt - din Poliţie, din Poliţia de Frontieră, Jandarmerie, Servicii şi aşa mai departe - şi care lucrează cu baze de date Schengen vă garantez că nu a fost nicio scurgere de informaţie pe toate semnalările pe care le-am primit de la Strasbourg. Pentru că noi lucrăm cu bazele Schengen încă din septembrie 2010. Dar clasa politică românească, toate partidele parlamentare trebuie să aibă aceeaşi abordare, nu numai declarativă, ci şi practică, faţă de reţinerile pe care le au celelalte state vizavi de intrarea noastră în Schengen. Şi toate aceste lucruri sunt legate de MCV, de atacurile continue ale USL la adresa justiţiei. De aceea, trebuie să discutăm. Exact aşa trebuie să procedeze şi ei, cum am discutat şi noi. Vă dau exemplele ultimelor săptămâni: în Parlament, o decizie a ÎCCJ a fost anulată de Senat în cazul Diaconu. În situaţia în care noi am avut un fost coleg cu probleme, spun fost coleg pentru acum nu mai este membru PDL, Trăşculescu (Alin Trăşculescu - n.r.), noi am anunţat din primul moment că îi ridicăm sprijinul politic şi nu îi mai dăm voie să candideze sub sigla noastră, iar pe de altă parte am anunţat că vom vota pentru ridicarea imunităţii, ceea ce s-a şi întâmplat, dar el şi-a dat demisia şi a uşurat această cauză. Cum au procedat ei? Aş vrea să vă dau ca exemple două cazuri numai. În timp ce era reţinut primarul PSD din Năvodari, un comando condus chiar de ministrul Culturii, domnul Haşotti, demonstra pentru scoaterea lui din arest. Ce spune Uniunea Europeană într-o astfel situaţie? Sau uitaţi-vă acum în cazul Stan (deputatul PSD Ion Stan - n.r.), tergiversat până după alegeri, caz similar cu Trăşculescu. Şi atunci va trebui să stăm la masă ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, să lăsăm, de drept şi prin fapte, justiţia să-şi facă datoria.

Care ar fi celelalte două obiective majore pe care le doreaţi menţionate?

Vasile Blaga: În al doilea rând, discutăm de modificarea Constituţiei, pentru că va trebui să facem să fie mai clare relaţiile între instituţiile statului. Avem exemplul clasic: raportul dintre Parlament şi preşedinte. Şi în alte state există posibilitatea referendumului pentru suspendarea preşedintelui, în Austria, de exemplu. Dar, cine pierde pleacă acasă. Adică, dacă Parlamentul pierde, se desfiinţează pe loc. În România, Parlamentul poate face orice vrea. Trebuie, mai departe, în Constituţie să avem prevederi clare vizavi de imunitatea parlamentarului. Pur şi simplu, imunitatea să se rezume doar la declaraţii politice.

În acest sens susţineţi o astfel de modificare a prevederilor constituţionale?

Vasile Blaga: Sigur că da. Şi, de asemenea, privind modificarea Constituţiei, trebuie să discutăm de o reorganizare administrativ-teritorială în România. Care sunt unităţile administrativ-teritoriale în România, pentru că noi trebuie să discutăm şi sub acest aspect, nu numai de o regionalizare a României. În actuala Constituţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt definite ca fiind judeţele, oraşele, comunele, satele, unele oraşe fiind declarate municipii. Trebuie să introducem şi "regiunea" în Constituţie. Trebuie discutat, repet, de reorganizarea administrativ-teritorială, nu doar de regionalizare. Reorganizarea administrativ-teritorială este aceeaşi cu cea din 1968. Or, pentru aceasta, cred că Puterea şi Opoziţia, indiferent cine va fi Puterea şi cine va fi Opoziţia, vor trebui să stea de vorbă. Şi nu să o folosească Opoziţia ca temă pentru a facilita un patriotism local, care să se opună unor astfel de iniţiative.

Pentru îndeplinirea unor astfel de obiective şi a altora, care ar rezulta în urma discuţiilor partidelor parlamentare, ar fi necesară semnarea unui document asumat de întreaga clasă politică?

Vasile Blaga: Absolut, da. Păcat că un astfel de document, o astfel de înţelegere nu a fost parafată la începutul anilor '90, pentru că există o experienţă clară din acest punct de vedere. Spania, dacă doriţi. După moartea lui Franco, după zeci de ani de dictatură, Juan Carlos, regele Spaniei, a reunit şefii partidelor politice, care au stat de vorbă şi au stabilit priorităţile Spaniei, pe care le-au respectat toţi, indiferent cum s-au succedat la Putere. Deci, măcar mai târziu să facem şi noi un astfel de demers.

În perspectiva alegerilor europarlamentare, Alianţa România Dreaptă se va prezenta ca un tot în acest scrutin sau formaţiunile care o compun vor candida separat?

Vasile Blaga: Din punctul meu de vedere, ar trebui să candidăm pe Alianţă, dacă tot am hotărât, în condiţii grele, în timp scurt, că am făcut un lucru bun şi am reunit forţele de dreapta. Pentru că, în afară de ARD, nu mai sunt forţe politice de dreapta pe eşichierul politic românesc. PNL este topit, din păcate, în USL, nu numai ca program de guvernare. Deci, cred că am putea merge împreună la următoarele alegeri, dar depinde şi de ceilalţi colegi din celelalte formaţiuni din Alianţă.

Ce măsuri credeţi că se impun pentru creşterea independenţei justiţiei?

Vasile Blaga: În primul rând, toate formaţiunile politice, absolut toate, să respecte justiţia în fapt şi nu doar în declaraţii. Dacă noi am face lucrul acesta, legislaţia românească este suficientă. Şi justiţia a demonstrat în multe cazuri că este independentă. Trebuie lăsată să lucreze pur şi simplu.

În plan parlamentar, colegul dvs. copreşedinte ARD Mihai-Răzvan Ungureanu şi-a stabilit, în calitate de viitor senator, ca proiect prioritar pe termen scurt dezbaterea rapidă şi adoptarea unui cod de etică şi conduită a parlamentarilor. Vedeţi realizabil un astfel de obiectiv ţinând cont de experienţa dvs. ca senator şi de fost preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului?

Vasile Blaga: Da. Şi a existat o astfel de iniţiativă în Senat pentru un astfel de cod. Şi au achiesat la el toate partidele politice care sunt acum în Senat. Eu cred că este realizabil într-un termen scurt.

Care sunt obiectivele ARD în viitoarea legislatură?

Vasile Blaga: În primul rând, o bună guvernare, o guvernare pentru România, un parcurs euro-atlantic pentru România, o conlucrare foarte bună cu instituţiile europene, nu atacuri la instituţiile europene. Pentru că vedeţi, în lipsă de soluţii pentru România, de şapte luni şefii USL, în special Ponta şi Antonescu, au întreţinut un scandal continuu cu preşedintele României, cu instituţiile europene, cu preşedintele Barroso, cu comisarii europeni, cu toţi. Astfel încât, la un moment dat, propuneau nici mai mult, nici mai puţin decât un drept de veto în Parlamentul European pe tot ceea ce înseamnă fonduri alocate României, uitând că pentru fiecare sută de euro cu care România contribuie la bugetul UE primim înapoi 250 de euro. De altfel, aţi văzut şi declaraţia unui coleg al domnului Ponta în grupul socialiştilor europeni, cancelarul austriac. Acum o săptămână, la Bucureşti, acesta a declarat negru pe alb, că l-a sfătuit pe domnul Ponta să uite de astfel de abordări. Deci, noi ne propunem o creştere economică sustenabilă pentru România, crearea de locuri de muncă, politici publice clare în sănătate, învăţământ şi în toate celelalte domenii. Ne propunem, pe de altă parte, continuarea cu şi mai mare forţă a unei descentralizări reale în România. Şi când spun acest lucru mă refer inclusiv la o descentralizare financiară dusă până la capăt. Nu este posibil să se transfere în continuare aleşilor locali, în special primarilor, responsabilităţi fără a avea toate fondurile necesare îndeplinirii obligaţiilor lor. Altfel, primarul de orice culoare politică va fi la mâna preşedintelui de consiliu judeţean, care poate avea o altă culoare politică, sau a Guvernului de la Bucureşti, care poate avea o altă culoare politică. Deci, acestea sunt obiectivele noastre în viitoarea legislatură.

Care este, în opinia dvs., miza alegerilor parlamentare din 9 decembrie?

Vasile Blaga: Românii trebuie să înţeleagă un lucru clar, pornind de la următoarele: doresc o Românie în Uniunea Europeană, doresc o Uniune Europeană în fiecare român, să poată să muncească acolo unde doresc, doresc continuarea parcursului nostru euro-atlantic sau doresc altceva? Aceasta este miza şi este una foarte importantă.