60.000 de lei de la bugetul local pentru un laborator de identificarea a etnobotanicelor la Cluj-Napoca

Analize complexe privind aceste aceste substanţe sunt efectuate, în prezent, la Institutul Naţional de Criminalistică din Bucureşti.

Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, UMF, Spitalul Clinic Județean Cluj, IML Cluj, Prefectura, Consiliul Județean Cluj și Primăria Cluj-Napoca au semnat la data de 1 februarie 2013 un protocol de colaborare care vizează constituirea la Cluj-Napoca a unui centru de cercetare pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri și a unor substanțe cu efect psihoactiv.

De asemenea, proiectul dorește să investigheze atitudinile față de consumul de substanțe noi cu efect psihoactiv, așa numitele etnobotanice, riscurile pe care consumul acestor substanțe le presupune, experiența consumatorilor, atitudinile și comportamentele de risc pentru sănătate în rândul adolescenților și adulților din Cluj-Napoca.

Prefectul Gheorghe Vuşcan a evidenţiat importanţă deosebită a acestui protocol.

"La Cluj-Napoca nu mai este deschis niciun magazin de etnobotanice, la vedere. Dar aceste substanţe se tranzacţionează pe internet, se comercializează la negru şi produc efecte incalculabile pentru consumatorii tineri. Consumul unor astfel de substanţe este în creştere. Vom cunoaşte, nu peste mult timp, care este trendul acestui fenomen, dar şi cel al consumului de alcool şi de tutun în rândul tinerilor. Un grup de specialişti va face o analiză profesionistă, care ne va conduce spre deciziile cele mai bune, fundamentate. Un laborator de cercetare a substanţelor cu efecte psihosomatice, numite generic etnobotanice, va fi deschis şi va identifica compoziţia acestora substanţe. Vor fi demarate programe ce vor viza prevenirea consumului acestor substanţe", a spus prefectul Gheorghe Vuşcan.

Prezent la ceremonia din februarie, primarul Emil Boc şi-a exprimat mulţumirea că un astfel de proiect este abordat într-un cadru responsabil.

"Atât în calitate de autoritate publică cât şi de părinte şi de cetăţean al acestui oraş, ştiu că problema drogurilor, a etnobotanicelor devine pe zi ce trece una majoră pentru comunitate. A o ignora înseamnă a fi complice la un astfel de fenomen. Prevenţia este cea mai bună modalitate de a economisi bani, în timp. Propunerea adresată, azi, specialiştilor în domeniu de a face un studiu ştiinţific asupra compoziţiei etnobotanicelor este binevenită. Municipalitatea va susţine şi financiar acest proiect, împreună cu consiliul judeţean, şi pe partea de cercetare de specialitate, şi în privinţa laboratorului de cercetare pentru identificarea substanţelor halucinogene", a spus primarul Emil Boc.

Consumul ilicit de substanţe halucinogene de orice fel, în rândul tinerilor, trebuie să fie prevenit prin campanii de informare asupra pericolelor pe care le reprezintă pentru viaţă şi sănătate astfel de compuşi extrem de nocivi, spune directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Cristiana Ciortea.

“Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului - singura pentru adulţi din Cluj-Napoca - a constatat, la un moment dat, un număr foarte mare de cazuri de tineri care consumaseră substanţe cu efecte halucinogene. Am tras atunci un semnal de alarmă şi am avut discuţii cu mai multe instituţii, inclusiv cu autorităţile locale. S-a decis că este necesară o colaborare interinstituţională, prin care să avem grijă de tinerii noştri. Protocolul de colaborare privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a substanţelor cu efect psihoactiv este foarte ambiţios şi cred că va avea succes şi va deveni un model şi pentru alte judeţe din ţară”, a declarat pentru Agerpres, directorul Cristiana Ciortea.

Din punctul său de vedere, prevenţia este extrem de importantă, pentru că „vânzătorii de vise otrăvite” îşi caută mereu o piaţă de desfacere. „După ce magazinele de etnobotanice au fost închise la Cluj-Napoca, numărul tinerilor consumatori de astfel de substanţe a rămas relativ constant, apoi s-a înregistrat o diminuare a numărului lor. Atitudinea hotărâtă a Clujului a avut un rezultat. Dar nu putem spune că nu mai sunt tineri inconştienţi care şi le administrează”, a arătat Cristiana Ciortea.

Efectele imediate ale consumului de halucinogene sunt starea de euforie, ameţeala, dilatarea pupilelor, insomnia şi panica. Dozele mari duc la complicaţii renale, cardiace şi chiar la atac cerebral.

În municipiul Cluj-Napoca a fost interzisă, în decembrie 2010, comercializarea, deţinerea şi distribuirea plantelor, substanţelor şi preparatelor halucinogene, euforice şi psihotrope. În 2010, la Cluj-Napoca existau nouă magazine care comercializau substanţe etnobotanice. În prezent, în oraş nu mai funcţionează niciun astfel de magazin, dar comercializarea ilicită, la negru, prin anunţuri online, continuă.