Sindicaliştii nu cred în eficienţa noului Cod al muncii

Costin a declarat ieri că apariţia a 15.000 de noi locuri de muncă, după 1 mai, în industria prelucrătoare, nu poate avea decât două explicaţii - ori patronii din aceste domenii şi-au deschis, toţi deodată, noi afaceri, ori locurile respective de muncă existau şi înainte, la negru, cu complicitatea autorităţilor.

„Am văzut şi eu ştirea potrivit căreia au apărut 15.000 de noi locuri de muncă în industria prelucrătoare. Ori a existat un număr consistent de angajatori în România, care a aşteptat cu nerăbdare ziua de 1 mai ca să îşi deschidă afaceri şi să înregistreze salariaţi cu un entuziasm de nedescris, ori, în spatele acestor cifre, a existat o complicitate între Fisc şi inspecţia muncii cu patronii de firme, pe care i-au protejat ani în şir”, a declarat Dumitru Costin. El a precizat că nu era necesar să se schimbe legislaţia muncii pentru ca aceste posturi să fie scoase la lumină, dacă ele existau, deoarece şi înainte de 1 mai existau acte normative care le permiteau autorităţilor să îi sancţioneze pe angajatori.

În replică, conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj precizează că prin noul Cod al Muncii angajatorii au conştientizat pericolul practicării muncii la negru şi din acest motiv a crescut numărul contractelor de muncă din ultima perioadă. „Prin noul Cod al Muncii s-au pus la dispoziţie organului de control pârghii mult mai puternice. Atâta vreme cât acum discutăm despre munca la negru ca despre o faptă penală, s-a ajuns şi la o conştientizare din partea angajatorilor asupra pericolului practicării muncii fără forme legale. Aşadar, în baza unor controale, a sancţiunilor mult mai aspre, s-a ajuns la scoaterea la lumină a locurilor de muncă”, a declarat Emilian Roşca, inspector şef al ITM Cluj.Potrivit conducerii ITM Cluj, în perioada 1-10 mai s-au înregistrat 3.173 de noi contracte de muncă, faţă de 1.437, înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.