Mîine încep lucrările la sala polivalentă

 

Lucrările la noua sală multifuncţională de sport de lângă stadionul „Cluj Arena” vor începe oficial astăzi, după ce s-a realizat organizarea de şantier şi a fost montat panoul de identificare a proiectului.

Primarul Sorin Apostu, împreună cu arhitecţii care se ocupă de proiect, între care şi şeful Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Şerban Ţigănaş, au vizitat ieri şantierul şi au oferit presei ultimele detalii despre noua sală de sport a Clujului.

 

Proiectul iniţial a fost modificat

 

„S-a făcut o modificare importantă la proiectul iniţial. Am întors practic sala polivalentă cu faţa spre Someş pentru a putea amplasa o piaţă care urmează să permită accesul şi spre stadion. În proiectul iniţial, sala polivalentă trebuia să aibă deschiderea spre strada Uzinei Electrice, dar am decis împreună cu arhitecţii că trebuie rotită cu faţada spre Someş”, a explicat primarul Sorin Apostu.

La rândul său, arhitectul Şerban Ţigănaş a explicat necesitatea proiectului, ca un răspuns la criticile care au apărut în ultimul timp vizavi de organizarea şantierului. „Vă spun exact ce dispare odată cu începerea acestor lucrări: un teren viran unde, din câte ţin eu minte, în 40 şi ceva de ani nu se întâmpla niciodată nimic în afară de un circ sau de faptul că veneau cetăţenii să-şi aleagă Dacia 1300 după ce au aşteptat mulţi ani de zile şi au plătit un avans. Este un spaţiu care îşi găseşte destinul, în ecuaţie cu ceea ce se întâmplă pe această fâşie destinată sportului şi promenadei. Mie aşa îmi place să spun, că toate lucrurile care se înşiră acum pe malul Someşului aici, începând de la stadion şi terminând cu Parcul Rozelor, sunt destinate timpului liber, sportului, spectacolului, relaxării”, a afirmat Şerban Ţigănaş.

 

Faţadă transparentă, ca o plasă de joc

 

El a mai menţionat că, la fel ca şi în cazul stadionului, tema principală a construcţiei va fi transparenţa, transluciditatea. „Faţada care îmbracă sala a avut parte de o atenţie deosebită deoarece este o interfaţă între interior şi exterior. Este o faţadă dublă care va avea o structură metalică. Practic, va fi ca o plasă de joc cu ochiuri inegale. Ne-am gândit la fluiditatea şi dinamismul plasei, comună mai multor sporturi, de la tenis la baschet sau handbal şi volei, atunci când este lovită de minge. Acela este un moment unic, care îi bucură pe unii şi îi întristează pe alţii, iar noi vrem să surprindem în faţada clădirii specificul acestui moment”, a mai explicat Ţigănaş. Deocamdată, arhitecţii nu au stabilit exact din ce material va fi realizată faţada, însă se ia în calcul aluminiul, ca şi în cazul stadionului.

 

Capacitatea sălii, de la 7.000 la 9.000 de locuri

 

Regimul de înălţime al sălii va fi de 1S+P+3E. Sala va avea peste 7.000 de locuri cu anexele sportive si tehnice aferente, cu dotări complementare de alimentaţie publică, spaţii comerciale închiriabile şi un parking subteran pentru minimum 446 de maşini. În cazul unor concerte, capacitatea sălii ar putea fi extinsă până la 9.700 de locuri.

În interior, clădirea va fi împărţită în trei zone relaţionate cu sala principală, după cum urmează: zona VIP şi tehnică, zona publicului şi zona sportivilor. Având în vedere că termenul de execuţie a fost fixat la 12 luni, sala urmând să fie gata până în luna mai 2012, aproape 90% din materialele folosite vor fi prefabricate. Şerban Ţigănaş a recunoscut că termenul foarte scurt de realizare a lucrărilor este o provocare pentru cei implicaţi în proiect, dar a menţionat că „nu este imposibil”. Lucrările la sala polivalentă vor fi realizate de firma sibiană Con-A pentru suma de 50,9 milioane de lei.

 

Soluţii „verzi”

 

Viitoarea sală polivalentă din Cluj-Napoca va fi o construcţie „prietenoasă” cu mediul înconjurător deoarece va beneficia de panouri solare, sisteme de colectare a apei pluviale şi sisteme inteligente de iluminat, astfel încât costurile de întreţinere să fie cât mai mici. Pe terasa clădirii va fi instalat un sistem de captare a apei de ploaie, apă ce va fi folosită apoi la toaletele din grupurile sanitare. În acest fel, se vor economisi anual 3.000 de metri cubi de apă. De asemenea, pe acoperiş vor fi montate panouri solare care vor asigura alimentarea clădirii cu apă caldă în proporţie de 70% vara, 30% primăvara şi 10% toamna şi iarna. Panourile fotovoltaice vor fi folosite şi pentru iluminatul nocturn de siguranţă, asigurând 30% din energia necesară pentru iluminatul exterior al clădirii.