monitorulcj.ro Menu
Politică

Băsescu a făcut Opoziţia “să dispară”

Compromisul propus de preşedintele Traian Băsescu USL – între “tehnică gândită de negociere” şi “propunere neserioasă”.

Aşa văd analiştii clujeni strategia prin care şeful statului speră că poate “tăia” 100 de milioane de euro din cheltuielile de funcţionare a statului.

 

Propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind păstrarea Parlamentului bicameral cu condiţia reorganizării ţării în 8 judeţe şi reducerea numărului parlamentarilor la 300 este analizată diferit de analiştii politici clujeni Vasile Dâncu şi Sergiu Mişcoiu.

Dacă pentru sociologul Vasile Dâncu “compromisul” preşedintelui propus USL este doar o tehnică de negociere caracteristică lui Băsescu “pe care Opoziţia îl acceptă sau dispare”, în opinia lui Mişcoiu şeful statutului a făcut o “propunere neserioasă, fiind total nepregătit”. Amândoi sancţionează, însă, reacţia Opoziţiei.

Proiectul “nescris”, o repliere a preşedintelui?

Sociologul Vasile Dâncu este de părere că atitudinea şefului statului ţine de fapt de tehnica sa de negociere, derivă probabil din conştientizarea unei greşeli, dar este totodată o armă îndreptată înspre Opoziţie.

“Cred că nu e un compromis, ci conştientizarea unei greşeli de proiect. Ce pare a fi un compromis s-ar putea să fie o reevaluare a proiectului propriu. S-ar putea ajunge la un consens aici. Şi cei din Opoziţie îşi doresc o reorganizare, dar uneori politicienii resping un proiect doar pentru că nu a venit de la ei. Băsescu e un negociator abil. Nu s-a dus cu un proiect scris pentru că a vrut să arate de fapt că e un proiect care derivă din natura lucrurilor, iar Opoziţia ori acceptă, ori dispare, e tehnica lui de negociere. I-a făcut pe cei din Opoziţie să refuze, fără detalii, iar presa a sancţionat Opoziţia, pentru că a reacţionat cum a vrut el s-o facă. Băsescu nu a venit la o negociere de fapt, a venit doar să comunice Opoziţiei un punct de vedere”, a explicat pentru monitorul Vasile Dâncu.

Mişcoiu: “S-a simţit absenţa lui Lăzăroiu”

Potrivit lui Sergiu Mişcoiu, dimpotrivă, şeful statului a fost nepregătit, simţindu-se vizibil lipsa lui Lăzăroiu, fostul consilier al preşedintelui: propunerea lui Băsescu a fost “pur şi simplu neserioasă”, neavându-şi de fapt locul. Aceasta mai ales pentru că, potrivit lui Mişcoiu, problema referitoare la reorganizare şi cea privind revizuirea Constituţiei nu pot fi puse una lângă cealalată. “Acest tip de discuţii nu îşi au locul în niciun sistem democratic. Deocamdată nu avem un proiect de reorganizare, nicio iniţiativă clară din partea cuiva în ce priveşte un proiect, aşa cum se face el de fapt. Era clar că preşedintele nu avea niciun proiect, ci mai degrabă o idee. Proiectul de revizuire a Constituţiei există, dar cel de reorganizare nu există. Preşedintele nu a avut niciun fel de document la el, se vede şi fizic asta. Reforma referitoare la organizarea administrativ teritorială este mai degrabă o chestiune tehnică decât politică şi trebuie chibzuită mai profund, pe când principiul bicameral sau unicameral este legat mai degrabă de modalităţi politico-constituţionale. Între cele două a face compromisuri… nu are legătură asta decât cu a-ţi promova propriile idei”, a explicat Mişcoiu pentru monitorul.

De asemenea, analistul consideră că şeful statului a făcut doar un “dialog al surdului”, venind cu un proiect făcut “pe genunchi”. “Opoziţia trebuia să solicite un document de lucru, nu putem discuta de proiecte de reorganizare care nu există de fapt. Cred că preşedintele a fost prost pregătit, poate cea mai proastă pregătire de până acum... Decât un proiect făcut pe genunchi, mai bine un sistem care funcţionează cât de cât”, a mai spus Mişcoiu.

Propunerile lui Băsescu

Marţi, preşedintele Traian Băsescu le-a propus liderilor USL un “compromis”: păstrarea Parlamentului bicameral cu condiţia reorganizării ţării în 8 judeţe şi reducerea numărului parlamentarilor la 300.

Traian Băsescu a explicat, ieri, că potrivit unei prime analize, prin reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, s-ar realiza o economie de peste 100 de milioane de euro, în fiecare an.